Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Legile ale justiţie, în dezbatire

Calificat de specialişti şi comentatori drept una di aţeale mai răspânditile şi mai nocivile forme di corupţie, abuzulu în serviciu arămâne temă di dezbatere apreasă în Parlamentul a Româniil’ei. Aieri, deputaţâl’i şi senatoril’i din Comisia specială care lipseaşte să bagă în acord leghislaţia din domeniul a justiţil’ei cu deciziile a Curtil’ei Constituţională nu-au mata discutată despre redefinirea infracţiunil’ei de abuz în serviciu, aşi cum avea anunţată preşedintele a comisil’ei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache. Anterior, aestua avea afirmată că nu va deranjedză pe niţeun om impunerea unui prag pe care lu numi modic, de circa 19.000 de lei, adică mai puţân de ţinţe m’il’ei di euro, trâ prejudicial/zim’ia provocat prin abuzulu în serviciu. Din opoziţie, PNL şi USR criticară aestă amânare şi acuzară putearea că va să evite ună dezbatire onestă pi tema impuneril’ei a unui prag financiar. Deputatulu liberal Ioan Cupşa reafirmăă că partidulu a lui nu are dor trâ instituirea niţiunui prag, ţi cara că aestua easte ună di solicitările a Curtil’ei. Easte multă di multă emoţie în varliga a liştei chestiune” — recunoscu preşedintele a Comisil’ei juridică a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fostu ministru, aoa şi ndoi an’i, în Cabinetulu PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că easte nevol’ie di un textu de leadze inteligibil tră catheun cetăţean. El mai menţionă că la comisia specială fură depuse mai multe variante referitoare la abuzulu în serviciu şi afirmă că, macă social-democraţâl’i nu au depusă ninca ună propunere, înseamnă că nu şi-au conturată un punctu di vedeare clar. Adversaril’i a putearil’ei acuuză majoritatea PSD-ALDE că, pri-tru instituirea unui prag cât mai analtu a prejudiciului provocat, va tra să-şi salveadză membril’i acuzaţ de abuz în serviciu, arhiusinda cu omulu forte a coaliţil’ei, liderulu social-democrat Liviu Dragnea. Suspiciun’ile a opoziţil’ei, a societatil’ei civilă şi presâl’ei sunt amplificate de pachetulu mai amplu de nomuri ligat di reformarea justiţil’ei, promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader. Cu scupolu declarat di adaptare leghislaţia ahât la decizii ale Curte Constituţională, cât şi la evoluţiile din societate, proiectul pruveade că preşedintele a ţarâl’ei va hibă exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi antimafia sau treaţerea Inspecţil’ei Judiciară de sum umbrela Consiliului Suprem a Magistraturâl’i în subordinea a ministerului. “Macă aestu ameastec de misuri easte adoptat de guvernu şi aprobat de Parlamentu, eforturile a Româniil’ei din ultimil’i mai ghine de dzaţe an’i va hibă aştearse, iar sistemulu de justiţie va să se toarnă într-ună perioadă în care eara subordonat a politicâl’ei — acuzăăt, mesulu trecut, preşedintele Klaus Iohannis. Tru arada l’ei, societatea civilă anuunţă că, dumânică, va acaţă diznou, sum sloganulu Nu him ună naţie de furi”, de tora celebrile proteste antiguvernamentale din chentrul a Bucureştiului.

Legile ale justiţie, în dezbatire
Legile ale justiţie, în dezbatire

, 02.11.2017, 22:03

Calificat de specialişti şi comentatori drept una di aţeale mai răspânditile şi mai nocivile forme di corupţie, abuzulu în serviciu arămâne temă di dezbatere apreasă în Parlamentul a Româniil’ei. Aieri, deputaţâl’i şi senatoril’i din Comisia specială care lipseaşte să bagă în acord leghislaţia din domeniul a justiţil’ei cu deciziile a Curtil’ei Constituţională nu-au mata discutată despre redefinirea infracţiunil’ei de abuz în serviciu, aşi cum avea anunţată preşedintele a comisil’ei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache. Anterior, aestua avea afirmată că nu va deranjedză pe niţeun om impunerea unui prag pe care lu numi modic, de circa 19.000 de lei, adică mai puţân de ţinţe m’il’ei di euro, trâ prejudicial/zim’ia provocat prin abuzulu în serviciu. Din opoziţie, PNL şi USR criticară aestă amânare şi acuzară putearea că va să evite ună dezbatire onestă pi tema impuneril’ei a unui prag financiar. Deputatulu liberal Ioan Cupşa reafirmăă că partidulu a lui nu are dor trâ instituirea niţiunui prag, ţi cara că aestua easte ună di solicitările a Curtil’ei. Easte multă di multă emoţie în varliga a liştei chestiune” — recunoscu preşedintele a Comisil’ei juridică a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fostu ministru, aoa şi ndoi an’i, în Cabinetulu PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că easte nevol’ie di un textu de leadze inteligibil tră catheun cetăţean. El mai menţionă că la comisia specială fură depuse mai multe variante referitoare la abuzulu în serviciu şi afirmă că, macă social-democraţâl’i nu au depusă ninca ună propunere, înseamnă că nu şi-au conturată un punctu di vedeare clar. Adversaril’i a putearil’ei acuuză majoritatea PSD-ALDE că, pri-tru instituirea unui prag cât mai analtu a prejudiciului provocat, va tra să-şi salveadză membril’i acuzaţ de abuz în serviciu, arhiusinda cu omulu forte a coaliţil’ei, liderulu social-democrat Liviu Dragnea. Suspiciun’ile a opoziţil’ei, a societatil’ei civilă şi presâl’ei sunt amplificate de pachetulu mai amplu de nomuri ligat di reformarea justiţil’ei, promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader. Cu scupolu declarat di adaptare leghislaţia ahât la decizii ale Curte Constituţională, cât şi la evoluţiile din societate, proiectul pruveade că preşedintele a ţarâl’ei va hibă exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi antimafia sau treaţerea Inspecţil’ei Judiciară de sum umbrela Consiliului Suprem a Magistraturâl’i în subordinea a ministerului. “Macă aestu ameastec de misuri easte adoptat de guvernu şi aprobat de Parlamentu, eforturile a Româniil’ei din ultimil’i mai ghine de dzaţe an’i va hibă aştearse, iar sistemulu de justiţie va să se toarnă într-ună perioadă în care eara subordonat a politicâl’ei — acuzăăt, mesulu trecut, preşedintele Klaus Iohannis. Tru arada l’ei, societatea civilă anuunţă că, dumânică, va acaţă diznou, sum sloganulu Nu him ună naţie de furi”, de tora celebrile proteste antiguvernamentale din chentrul a Bucureştiului.


Autor: Bogdan Matei


Armânipsire: Hristu Steriu

Actualitati Thursday, 08 October 2026

Foto: pixabay.com
Actualitati Thursday, 01 October 2026

Călin Georgescu, bâgatu ahapsi ti șcurtu chiro pânâ la apofasea ditu soni a giudicâtorilor

Candidatlu di ma ninti la preşedinţia ali Românie, Călin Georgescu, luyursit proarus, fu bâgatu ahapsi, marțâ, ti 30 di dzâli pânâ la apofasea ditu so…

Călin Georgescu, bâgatu ahapsi ti șcurtu chiro pânâ la apofasea ditu soni a giudicâtorilor
sursă foto: pixabay.com@geralt
Actualitati Wednesday, 30 September 2026

Exichea bugetarâ pi scâdeari

Tu Românii, execuţia a bugetlui gheneral anvârtușat, tu proțl’i optu meși di estanu, s-bitisi cu unâ exichi di vârâ 60 di miliardi di lei (anvârliga d…

Exichea bugetarâ pi scâdeari
Nicuşor Dan (sursă foto: .presidency.ro)
Actualitati Tuesday, 22 September 2026

Prezidentulu ali Românie la New York

Prezidentulu ali Românie, Nicușor Dan, easti dusu dzălili aestea New York, deadunu cu alţă aproapea 130 di șefan’i di statu, tra s-lia parti la Adunar…

Prezidentulu ali Românie la New York
Actualitati Tuesday, 22 September 2026

Apofasi ta s’ahurhească diznău exporturli di oi şi capri

Easti un semnu bunu vulusearea ţi u faţi Comisia Europeană cu Planlu di Acţiuni ali Românie tra s’da cali ti exporturli di oi şi capri. Uidisitu cu sp…

Apofasi ta s’ahurhească diznău exporturli di oi şi capri
Actualitati Friday, 18 September 2026

Unu nâu premier numâsitu

Siegfried Mureşan, unu politicianu di 44 di añi ți spudixi Berlin şi Bruxelles ninti s-agiungâ activu tu politica di Bucureşti, easti pripunirea a pre…

Unu nâu premier numâsitu
Actualitati Thursday, 17 September 2026

România, investiţii directi pi crişteari

Tu Românie, inflaţia easti pi scâdeari, ama nica easti tu un top negativ la scarâ evropeanâ, iara ritmolu di scâdeari a aluștui indicator easti ayâlis…

România, investiţii directi pi crişteari
Actualitati Friday, 11 September 2026

Deputaţl’i l’ia apofasi contra a traficlui di droguri

Bearea-a drogurloru tru Românie criscu, tru an’il’i ditu soni, la aproapea tuti categoriili di substanți, cu ună lăhtăroasă tindeari maxusu tru arada …

Deputaţl’i l’ia apofasi contra a traficlui di droguri

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company