Eveniment Top
Vizita a premierlui Victor Ponta Bruxelles
Corina Cristea, 22.09.2012, 10:59
Premierlu român, Victor Ponta, s-andamusi, luni, Bruxelles, cu prezidentul ali Comisii Europeani, José Manuel Barosso, la maşi îndauâ dzâli dupu ţi ofiţialu european zburâ cu prezidentul Traian Băsescu di naua crizâ politicâ di Bucureşti.Adunarea avu loc tu contextlu tu cari prim-ministrul român işi luă niscânti angajamenti ţi mutrescu tin’isirea a statluui di îndreptu şi independenţa ali giustiţii. Ponta îi exiyisi a ofiţialui european că evenimentili politiţi di aestâ vearâ dit Romania furâ constituţionali şi că nu-s poati s-hibâ zborlu di unâ încercari di agudeari a statlui. Bucureştiul lipseaşti s-ascapâ di cathi dubiu mutrinda angajamentlu andicra di statlu di îndreptu, independenţa a sistemlui giudiţiar şitin’isearea a apofasilor ali Curti Constituţionali, spusi prezidentul ali Comisii Europeani. Ofiţialu european dzâsi că lipseaşti zorlea ca numânâsirli ţi va s-adarâ la cumândiseara a Parchetlui Gheneral şi ali Direcţii Naţionali Anticorupţii s-hibâ fapti ”susto/pi de-îndreptul şi limpidi” di autorităţili di Bucureşti.
Controversi mutrinda selecţia ti ipotisilii di procuror gheneral şi di şef al DNA
Bucureşti, ahurhi selecţia a procurorilor ti ipotisilii di procuror gheneral a Parchetlui anamisa di Analta Curti di Casaţii şi Giustiţii şi ti aţea di procuror şef al DNA. Mandatlu a actualui procuror gjeneral, Laura Codruţa Kovesi, expirâ tu dauâ stâmân’I, iara aţel a şeflui DNA, Daniel Morar, s-bitisi nica dit meslu Şcurtu, di atunţea el hiinda delegat di dauâ ori s-ţânâ ipotisea pânâ la numânâsirea ali vârâ altâ cumândiseari. Plenlu a Consiliului Superior ali Maghistraturi, uidisit cu atribuţiili ţi lâ lipseascu, adră publiţi critiţ mutrinda proţedura ti selecţia a procurorilor.CSM va ca pripunerili ti şefia a Parchetlui Gheneral şi a Departamentlui Naţional Anticorupţii s-hibâ adrati di Consiliu şi nu di ministrul ali Giustiţii, ca pânâ tora. Membrii CSM spun câ proţedura di selecţii adratâ di minister nu va s-hibâ limpidâ, iara niapruchiarea a candidaturilor nu poate s-hibâ contestatâ tu instanţâ, lucru ţi s-poati s-ducâ la limitarea îndreptlui la giustiţii. Tutnâoarâ, ei nu suntu mlutumiţ niţi di chirolu multu şcurtu, di maşi trei dzâli, di bâgari a candidaturilor şi a proiectului, chiro cama şcurtu di aţel reglementat ti alti ipotisi di cumândiseari. Ministrul di Giustiţii, Mona Pivniceru, dzâsi că procurorlu gheneral ali Românii şi şeflu DNA va s-hibâ bâgaţi tu ipotisi dupu nomlu cari easti tora tu vigoari şi hâbârisi că ari câftatâ deja unâ andamusi cu comisarlu european pi Giutiţii, Viviane Reding, ta sâ-şi prezintâ proiectili.
Comisia Europeanâ va s-aplică ali Românii corecţii finanţiari
Comisia Europeanâ va s-aplicâ tu Românii corecţii di turlii finanţiarâ definitivi ti ţinţi programe operaţionali dit chirolu 2007 – 2011. Apofasea yini dupu niscânti nereguli vidzuti tu proţeslu di absorbţii a pâradzlor europen’i, maxus la achiziţiili publiţi. Uidisit cu ministerlu român di Afaceri Europeani, sectoarili vizati suntu: reghional, mediu, transport şi competitivitati. Ofiţialu român mai spusi că va s-lipseascâ proiecti noi ti redirecţionarea aţilor fonduri şi exiyisi şi ţi argumenti va s-hibâ ufilisti tu achicâserli cu instituţia europeanâ, nai ma greulu dintrâ easti hiinda aţel ţi ţâni di verificarea a proiectilor. Premierlu Victor Ponta dzâsi că va s-înfiinţeadzâ la nivelu a guvernluui un grup di lucru cari sâ stabileascâ nai ma importantilii lucri ali României ti bughetlu UE tu chirolu 2014-2020 şi poziţia cu cari va-s ducâ la achicâseri.
Tu Românii, ahurhi un nău an şcolar
Cama di trei milioani di elevi român’i ahurhirâ, luni, sculia. Nai ma marea noutati a aestui an easti bâgarea ali aşi-dzâsâ clasâ zero”, unâ premierâ cari deadi cali ti moaubeţ apreasi.Aproapea vârâ 130 di n’ii di copii suntu înscrişi tu aesti clasi, ţi furâ tricuti di la grădiniţâ la învâţâmintul primar. Critiţii aliştei alâxiri spun că aestâ idei di bâgari a clasâl’ei zero tu ciclu primar fu bâgatâ tu practico fârâ s-hibâ experimentatâ şi îndreaptâ cât lipsea, lucru ţi poati s-da pisti cap un sistem sensibil ti furn’iea a alâxerilor adrati dipriunâ. Tutnâoarâ, premierlu Victor Ponta îi câftă a ministrului ali Educaţii, Ecaterina Andronescu, ca, ahurhinda cu anlu ţi va s-yinâ, sâ bagâ nâpoi la grădiniţâ clasa pregătitoari. Tot di anlu şcolar ţi va s-yinâ, absolvenţâl’ii di liţeu dit Românii va s-poatâ s-aleagâ un examen di bacalaureat cama greu, cari s-lâ dişcl’idâ calea câtâ facultati, şi unlu cama lişor cari s-îi pitreacâ direct pi pâzarea di lucru. Noaua alâxeari ţi mutreaşti sistemlu naţional di învăţământ fu apruchiatâ tu intrata a atâmânâl’ei aestâ di Senat, camerâ ţi ia apofasilii tu aestu caz. Parlamentarl’ii dit opoziţii votarâ contra, câ ţe ei spun că aestâ misurâ easti inutil şi cu tentâ politiţianistâ.
Prota ediţii a Festivalui Internaţional a Orchestrilor Radio RadiRo, adrat di Radio România.
Iubitorii di muzicâ clasicâ suntu astiptaţ, tu chirolu 23 — 29 di Ysmârciun, la prota ediţii a Festivalui Internaţional a Orchestrilor Radio RadiRo, adrat di Radio România. Orchestri avdzâti ca Orchestra “Sinfonica Nazionale della Rai”, BBC Symphony Orchestra icâ Orchestra Naţionalâ Radio dit România va s-ţânâ conţerti ti publiclu meloman. Dupu aestâ protâ ediţii, organizatorii vpr ca festivalu s-aibâ loc tu cathi an di pauzâ a ediţiilor unui cânâscut eveniment cutural – Festivalu şi Concursul Internaţional “George Enescu”.
Rezlutati ali echipilor di fotbal româneşţâ
Echipa Steaua Bucureşti debută, gioi, cu unâ remizâ tu grupa E a Ligâl’ei Europa, scor 2-2, tu deplasari, cu formaţia ghermanâ VfB Stuttgart. Tu alantu meci, cari va s-ţânâ pi 4 di Octombriu, Steaua va s-adunâ cu FC Copenhaga, echipâ cari amintă, gioi, pi terenlu a ei, cu scorlu di 2-1, mecilu cu formaţia norvegianâ Molde FK. Ti s-agiungâ tu primuveara europeanâ, Steaua Bucureşti lipseaşti s-intrâ tu clasament pi una dit protili douâ locuri a grupâl’ei E.Galatasaray.
