Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Eveniment Top


Prezidentul Traian Băsescu ş-duţi nâinti doilu mandat

, 01.09.2012, 11:11


Prezidentul român,Traian Băsescu, şi-luă disnău, tu aestâ stâmânâ, dupu 52 di dzâli di scuteari dit ipotisi, mandatul di cap a statlui, ahurhit dupu alidzerli dit 2009. Nâinti, uidisit cu proţedurli, giudicâtorl’ii ali Curti Constituţionali ghivâsirâ tu plenlu a Parlamentlui apofasea di invalidari a referendumlui dit 29 di Alunar mutrinda demiterea a lui. Aestâ apofasi fu giustificatâ prit a’ea că nu s-umplu cvorumlui di 50% plus unlu dintrâ alegătorl’ii bâgaţ pi listili permanenti. Yinirea disnău a prezidentlui Traian Băsescu la Cotroceni deadi cali ti năi protesti pi sucachi Bucureşti şi tu alţâ câsâbadz, ama fu tin’isitâ şi di reprezentanţâl’ii ali Comisii Europeanâ, a Consiliului European şi di lideri ai Partidlui Popular European. Comisia spuni că prit aestâ yineari tu ipotisi, proţeslu di tin’iseari a cadrului giuridic şi constituţional easti tora complet. Cu tuti aesti, un purtător di zbor ali Comisii declară că Executivlu european armâni diştiptat tu ţi mutreaşti evoluţiili dit Românii, prit Mecanismul di Cooperari şi Verificari tu domenea alu giustiţii. Uidisit cu Consiliu European, bâgarea tu practico a apofasâl’ei ali Curti Constituţionali easti un semnu multu limpidu că statlu di îndreptu s-prevalâ şi tu Românii.


Seaţita creaşti pâhadzii la alimenti.


Agricultorii român’i ţi avurâ culturi asparti di câroari va s-l’ia agiutoari di partea a statului, hâbârisi ministrul di resort, Daniel Constantin, iara pâltearea lipseaşti sâ s-adarâ dealihea dit Brumaru. Uidisit cu unâ informari bâgatâ pi site-ul ali Administraţii Naţionalâ di Meteorologii, seaţita va sâ ţânâ pi tut teritoriul agricol ali Românii, tu intervalul 28 di Augustu – 3 di Ysmârciun 2012, nai ma aspartili hiinda sudlu, sud-estul şi vestul ali vâsâlii. Instituţiili finanţiari internaţionali dimândarâ statilii să-îndreagâ ti posibilitatea di creşteari a pâhadzlor la mâcari tu meşl’ii ţi va s-yinâ. Nai ma laia câroari dit aţei dit soni 50 di an’i tu SUA şi statilii di ningâ Amarea Lai dusi la criştearea a pâhadzlor la misur, gârnu şi soia. Datili ali Băncâ Mondialâ arată că pâhadzii la alimenti suntu la un nivel analtu, ama nu au agiumsirâ nica la nivelurili record dit 2007-2008.


Poliţia ruralâ fu reorganizatâ.


Veachili posturi di Poliţie cari funcţionau tu mediul di la hoarâ furâ disnău adrati, dupu ţi infracţionalitatea tu aestu loc criscu cu şasi tru sută comparativ cu anlu ţi tricu. Uidisit cu spusili a Ministerlu di Interni, infracţionalitatea criscu dupu ţi, anlu ţi tricu, Poliţia Rurală fu reorganizatâ, iara posturili s-adrarâ aproapea inexistenti, icâ aclo armasi maşi un lucrâtor, cu program di 8 sâhăţ. Fârâ poliţişţâ tu hori, dzâc ofiţialii MAI, furlâchilii di prâvdzâşi infracţiun’ile pi sucâchi criscurâ cu şasi andicra di anlu 2011. Secretarlu di stat tu Ministerlu di Interni, Ioan Căbulea, exiyisi alâxerli adusi dupu naua reîndridzeari (track): Ţâneara a secţiilor di Poliţii Ruralâ, ama tutnâoarâ şi n’icşurarea a numirlui di efectivi ţi adarâ aesti secţii di la cama 20 di poliţişţâ la unâ medii întrâ 5-12 poliţişţâ, ţentrul di griutati tricânda câtâ posturili di poliţii comunali iu, maca pânâ tora avem un poliţistu ti cathi post di poliţii comunalâ, tu chirolu ţi va s-iynâ va s-hibâ unâ medii di nu ma pţân di 3 poliţişţâ.”


Poliţili di asigurari ti casi sunt zorlea di la 1 di Ysmârciun


Tu Românii, di la 1 di Ysmârciun tuţ proprietarii di casi lipsscu s-şi-adarâ asigurări obligatorii, cari s-anvâleascâ yzn’ii di pânâ la 20.000 di euro. Aestâ asigurari s-adarâ ti zn’iili adusi di cutramburări, inundaţii şi surpâri di loc. Ta s-asigurâ tut pâhâlu ca casâl’ei sâ s-poati s-hibâ angrâpsitâ unâ poliţâ facultativâ. Pânâ tora, asiguraţii ţi simnau unâ ahatari poliţâ facultativâ cari anvâlea treili piricluri nu lipseau s-plătească şi unâ asigurari cu zorlea. Asigurarea obligatorii va s-custuseascâ întrâ 10 şi 20 di euro pi an. Susto, cara va s-facâ vârâ fânico, ti un apartament estimat la 60.000 di euro, proprietarlu va s-hibâ pâltit – ti zn’iia ţi-i si feaţi – cu maxim 20.000 di euro. Compensaţiili cari trec di aestâ sumâ lipseşti s-hibâ dati pi timeilu ali unâ doua asigurari facultativâ.


Daua sesiuni a bacalaureatlui


Ti absolvenţâl’ii di liceu ţi nu tricurâ examenlu di maturitati tora veara, tu aestâ stâmânâ, fu adratâ unâ nauâ sesiune ti probili scrisi. Vârâ 100 di mii di elevi furâ aştiptaţ s-da exemenili, programati pânâ pi 31 di August. Protili rezultati va s-hibâ adrati publiţi pi 2 di Ysmârciun, iara aţeali dit soni va s-hibâ cânâscuti pi 5 di Ysmârciun, dupu andridzearea a contestaţiilor. Ministerlu ali Educaţii ţânu camerili di vigl’eari video tu clasili di examen cum şi tu sesiunea dit vearâ, cându rata di promovari fu pţân cama di 44%.


Echipi româneşţâ tu Cupili europeni di fotbal


Steaua Bucureşti easti goala echipâ di fotbal dit România ţi va s-hibâ prezentâ tu grupili a Ligâl’ei Europa. Tu play-off, bucureşten’ii tricurâ, cu scorlu gheneral di 5-0, di lituanien’ii di la Ekranas. Dinamo Bucureşti şi FC Vaslui (est) nu s-calificarâ dupu dauâ manşi cu Metalist Harkov (Ucraina) şi respectiv Internazionale Milano. Campioana ali Românii, CFR Cluj (nord-vest) şi-aflâ adversarii dit Liga a Campion’ilor. Clujen’ii va s-gioacâ tu grupi cu Manchester United (Anglia), Galatasaray (Turcia) şi Braga (Portugalia).

Eveniment top
Eveniment Top Saturday, 19 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

14 candidaț ti prezidențiali Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu....

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024
Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment Top Monday, 07 October 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024

Andrupâmintu ghirman ti aprukearea ali României la Schengen pi cali terestrâ Aprukearea cât cama ayoñia ali Românie la spaţiul Schengen pi...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 29.09. – 05.10.2024
Eveniment top
Eveniment Top Sunday, 22 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024

Agiutoari ti zñipsiț Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Eveniment top
Actualitati Sunday, 15 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024

Unu nău anu di sculie tu Românie Sculiili lipseaști s-hibâ unu locu dipu siyuru ti elevi, cadri didactiți ș-alanțâ oamiñi ditu personallu...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 08.09-14.09.2024
Eveniment Top Monday, 09 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024

Amnistie ti ațelli ți au borgi te-a pâlteari Chivernisea di Bucureşti vulusi, ñiercuri, proiectul di ordonanţâ di ananghi, mutrindalui...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 04.09 – 10.09.2024
Eveniment Top Sunday, 01 September 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024

Alidzeri turlii-turlii! Chivernisea româneascâ apruke calindarlu ti alidzerli prezidenţiali di estanu. Protlu tur va s-facâ tu 24 di brumaru,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 25 – 31 agustu 2024
Eveniment Top Sunday, 25 August 2024

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024

Yinu alidzeri! Chivernisea di București apufusi, stâmâna aesta, calindarlu a alidzerloru parlamentari ți va s-facâ tu dzuua di 1 di andreu,...

Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 18 – 24 agustu 2024
Eveniment Top Saturday, 24 August 2024

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

RadioRomaniaInternational · Emisiunea armâneascâ ditu...

Emisiunea armâneascâ ditu 23.08.2024

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company