Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Legile ale justiţie, în dezbatire

Calificat de specialişti şi comentatori drept una di aţeale mai răspânditile şi mai nocivile forme di corupţie, abuzulu în serviciu arămâne temă di dezbatere apreasă în Parlamentul a Româniil’ei. Aieri, deputaţâl’i şi senatoril’i din Comisia specială care lipseaşte să bagă în acord leghislaţia din domeniul a justiţil’ei cu deciziile a Curtil’ei Constituţională nu-au mata discutată despre redefinirea infracţiunil’ei de abuz în serviciu, aşi cum avea anunţată preşedintele a comisil’ei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache. Anterior, aestua avea afirmată că nu va deranjedză pe niţeun om impunerea unui prag pe care lu numi modic, de circa 19.000 de lei, adică mai puţân de ţinţe m’il’ei di euro, trâ prejudicial/zim’ia provocat prin abuzulu în serviciu. Din opoziţie, PNL şi USR criticară aestă amânare şi acuzară putearea că va să evite ună dezbatire onestă pi tema impuneril’ei a unui prag financiar. Deputatulu liberal Ioan Cupşa reafirmăă că partidulu a lui nu are dor trâ instituirea niţiunui prag, ţi cara că aestua easte ună di solicitările a Curtil’ei. Easte multă di multă emoţie în varliga a liştei chestiune” — recunoscu preşedintele a Comisil’ei juridică a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fostu ministru, aoa şi ndoi an’i, în Cabinetulu PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că easte nevol’ie di un textu de leadze inteligibil tră catheun cetăţean. El mai menţionă că la comisia specială fură depuse mai multe variante referitoare la abuzulu în serviciu şi afirmă că, macă social-democraţâl’i nu au depusă ninca ună propunere, înseamnă că nu şi-au conturată un punctu di vedeare clar. Adversaril’i a putearil’ei acuuză majoritatea PSD-ALDE că, pri-tru instituirea unui prag cât mai analtu a prejudiciului provocat, va tra să-şi salveadză membril’i acuzaţ de abuz în serviciu, arhiusinda cu omulu forte a coaliţil’ei, liderulu social-democrat Liviu Dragnea. Suspiciun’ile a opoziţil’ei, a societatil’ei civilă şi presâl’ei sunt amplificate de pachetulu mai amplu de nomuri ligat di reformarea justiţil’ei, promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader. Cu scupolu declarat di adaptare leghislaţia ahât la decizii ale Curte Constituţională, cât şi la evoluţiile din societate, proiectul pruveade că preşedintele a ţarâl’ei va hibă exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi antimafia sau treaţerea Inspecţil’ei Judiciară de sum umbrela Consiliului Suprem a Magistraturâl’i în subordinea a ministerului. “Macă aestu ameastec de misuri easte adoptat de guvernu şi aprobat de Parlamentu, eforturile a Româniil’ei din ultimil’i mai ghine de dzaţe an’i va hibă aştearse, iar sistemulu de justiţie va să se toarnă într-ună perioadă în care eara subordonat a politicâl’ei — acuzăăt, mesulu trecut, preşedintele Klaus Iohannis. Tru arada l’ei, societatea civilă anuunţă că, dumânică, va acaţă diznou, sum sloganulu Nu him ună naţie de furi”, de tora celebrile proteste antiguvernamentale din chentrul a Bucureştiului.

, 02.11.2017, 22:03

Calificat de specialişti şi comentatori drept una di aţeale mai răspânditile şi mai nocivile forme di corupţie, abuzulu în serviciu arămâne temă di dezbatere apreasă în Parlamentul a Româniil’ei. Aieri, deputaţâl’i şi senatoril’i din Comisia specială care lipseaşte să bagă în acord leghislaţia din domeniul a justiţil’ei cu deciziile a Curtil’ei Constituţională nu-au mata discutată despre redefinirea infracţiunil’ei de abuz în serviciu, aşi cum avea anunţată preşedintele a comisil’ei, fostul ministru social-democrat Florin Iordache. Anterior, aestua avea afirmată că nu va deranjedză pe niţeun om impunerea unui prag pe care lu numi modic, de circa 19.000 de lei, adică mai puţân de ţinţe m’il’ei di euro, trâ prejudicial/zim’ia provocat prin abuzulu în serviciu. Din opoziţie, PNL şi USR criticară aestă amânare şi acuzară putearea că va să evite ună dezbatire onestă pi tema impuneril’ei a unui prag financiar. Deputatulu liberal Ioan Cupşa reafirmăă că partidulu a lui nu are dor trâ instituirea niţiunui prag, ţi cara că aestua easte ună di solicitările a Curtil’ei. Easte multă di multă emoţie în varliga a liştei chestiune” — recunoscu preşedintele a Comisil’ei juridică a Senatului, Robert Cazanciuc. El însuşi fostu ministru, aoa şi ndoi an’i, în Cabinetulu PSD condus de Victor Ponta, Cazanciuc spune că easte nevol’ie di un textu de leadze inteligibil tră catheun cetăţean. El mai menţionă că la comisia specială fură depuse mai multe variante referitoare la abuzulu în serviciu şi afirmă că, macă social-democraţâl’i nu au depusă ninca ună propunere, înseamnă că nu şi-au conturată un punctu di vedeare clar. Adversaril’i a putearil’ei acuuză majoritatea PSD-ALDE că, pri-tru instituirea unui prag cât mai analtu a prejudiciului provocat, va tra să-şi salveadză membril’i acuzaţ de abuz în serviciu, arhiusinda cu omulu forte a coaliţil’ei, liderulu social-democrat Liviu Dragnea. Suspiciun’ile a opoziţil’ei, a societatil’ei civilă şi presâl’ei sunt amplificate de pachetulu mai amplu de nomuri ligat di reformarea justiţil’ei, promovat de actualul ministru de resort, Tudorel Toader. Cu scupolu declarat di adaptare leghislaţia ahât la decizii ale Curte Constituţională, cât şi la evoluţiile din societate, proiectul pruveade că preşedintele a ţarâl’ei va hibă exclus din procedura de numire a şefilor de la Parchetele General, anticorupţie şi antimafia sau treaţerea Inspecţil’ei Judiciară de sum umbrela Consiliului Suprem a Magistraturâl’i în subordinea a ministerului. “Macă aestu ameastec de misuri easte adoptat de guvernu şi aprobat de Parlamentu, eforturile a Româniil’ei din ultimil’i mai ghine de dzaţe an’i va hibă aştearse, iar sistemulu de justiţie va să se toarnă într-ună perioadă în care eara subordonat a politicâl’ei — acuzăăt, mesulu trecut, preşedintele Klaus Iohannis. Tru arada l’ei, societatea civilă anuunţă că, dumânică, va acaţă diznou, sum sloganulu Nu him ună naţie de furi”, de tora celebrile proteste antiguvernamentale din chentrul a Bucureştiului.


Autor: Bogdan Matei


Armânipsire: Hristu Steriu

Ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan
Actualitati Thursday, 07 May 2026

România – hub reghional di energhie nuclearâ?

România poati s-agiungâ tu añilli ți va s-yinâ nai ma marli hub energhetic nuclear dit reghiuni, di cara s-fac investiţii mări tu adrarea şi...

România – hub reghional di energhie nuclearâ?
Foto: kschneider2991 / pixabay.com
Actualitati Tuesday, 05 May 2026

Inflaţia pi crişteari tu Românie

Cara executivlu di Bucureşti putu, baș prit misuri nivruti di oamiñi, sâ scadâ exichea bugetarâ, ți easti ma largu nai ma marea ditu Uniunea...

Inflaţia pi crişteari tu Românie
Ilie Bolojan (Foto: gov.ro)
Actualitati Thursday, 30 April 2026

Moţiuni di cenzură contra guvernului Bolojan

Moțiunea di cenzură PSD-AUR bãgatã contra executivului cumãndusitu di libearalu Ilie Bolojan fu dipusă. Grupurli parlamentari ale PSD, AUR şi...

Moţiuni di cenzură contra guvernului Bolojan
Photo: jarmoluk / pixabay.com
Actualitati Thursday, 02 April 2026

Bugetlu fu tipusitu tu Monitorlu Ufițial

Bugetlu di stat ali României ş-ațelu a asiguripseriloru suțiali di cratu ti anlu 2026 furâ tipusiti tu Monitorlu Ufițial. Aprucheati di...

Bugetlu fu tipusitu tu Monitorlu Ufițial
Actualitati Thursday, 02 April 2026

România şi ceamauna ditu Orientul di Mesi

Ministerlu di Externi di Bucureşti dzâsi, unâ ș-unâ, la fuvirserli spusi, luni, di partea iranianâ, că România nu fați parti ditu ceamauna...

România şi ceamauna ditu Orientul di Mesi
Actualitati Thursday, 02 April 2026

Sțenarii ti scâderea a pâhălui la combustibili

Ceamauna ditu Orientul di Mesi dusi la unu singiru di alâxeri negativi pi pâzarea a combustibililor, la criștearea a cotaţillei a barillui di...

Sțenarii ti scâderea a pâhălui la combustibili
Actualitati Tuesday, 31 March 2026

Doi comisari europeañi tu vizitã București

Proiectul european lipseaşti s’aibã tu amprotusa ninti di tuti, oamiñilli, locuri di lucru ghini pãltiti, investiţii tru educaţie, tru...

Doi comisari europeañi tu vizitã București
Actualitati Monday, 30 March 2026

România și criza ditu Orientul di Mesi

„România easti tu sigurlâki şi nu easti fuvirsitâ ici directu. Ți cara că aestâ catastisea reghionalâ di sigurlâki ditu Orientul di Mesi...

România și criza ditu Orientul di Mesi

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company