Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Bărnul 3.0. Dumeni di cercetari – Mecanismi di Stimulari Cognitivă

Horea Szedlacsek ari 38 di ani şi easti unu di tinirli cari iasi tu videală şi cilăstiseaşti tru dumenea ali cercetari dit România. Easti cu miraki ti dumenea ali biochimie, tru cari lucrează deadun cu adendi a lei, Profesorlu Ştefan Eugen Szedlacsek,

Bărnul 3.0. Dumeni di cercetari – Mecanismi di Stimulari Cognitivă
Bărnul 3.0. Dumeni di cercetari – Mecanismi di Stimulari Cognitivă

, 27.12.2019, 07:24

Horea Szedlacsek ari 38 di an’i şi easti unu di tinirl’i cari iasi tu videală şi cilăstiseaşti tru dumenea ali cercetari dit România. Easti cu miraki ti dumenea ali biochimie, tru cari lucrează deadun cu adendi a l’ei, Profesorlu Ştefan Eugen Szedlacsek, coordonatorlu a Departamentului di Enzimologie a Institutlui di Biochimie ali Academie Română.


Horea Szedlacsek: Ună parti di cercetărli a noastri lucreadza ti amintarea a născăntoru moleculi cari au rolu di stimulari cognitivă, nootropicele ică cognitive enhancers”. Pi păzari, ari di cabaia kiro moleculi cari au un efectu idyealui, ca modafinilu ică peracetamlu. Aţel dit soni nica fu si ună moleculă adrată di un român, tru un laborator dit Belghia. Noi minduim s-adrăm, după un altu mecanismu pi cari lu studiem, niscănti moleculi năi, cu un efectu idyealui cum aţeali adusi aminti. Ma s-hibă, s-agiundzemu ahătu alargu, vrem s-adrăm un patentu, ună yitrie nauă.




Patentarea a unăl’ei nauă yitrie easti un proces lărguriu, a deapoa incidenţa a ndrepturlor di proprietate intelectuală lipseaşti s-hibă acăţată tru isapi câti ori ună parei di cercetători ari naetea s- lanseadză un ahtari produs: Importantu easti s-videm desi aesti moleculi ţi va li adrămu va s-ascapă di yila caudină a chestiun’ilor ligati di proprietatea intelectuală dit lumi. Nu him maşi noi tru antritearea aesta tra s-aflămu molecule năi şi aricăbilea că alti parei di cercetari s-aibă amintată ndrepturi ica să-amintară patentulu ti niscănti molecule, aţea turlie câ a nauă s-nu nă da izinea s-adrămu idyiul lucru ica s-nă n’icşureadză nădiiliti s-amintămu patentul ti aţea ţi scutem noi tu videală.


Horea Szedlacsek easti absolventu a Facultatil’ei di Chimie Industrială a Universitatil’ei Politehniţi di Bucureşti. Tutunăoară, tru anlu 2013, amină titlulu di Doctor tru Chimie Tehnologică la Universitatea Tehnică dit Darmstadt (Germania). Cu tuti aestea, apufusi tra s-toarnă tru România tra ş-ducă ninti cercetarea tră mecanismili di stimulari cognitivă: Mi minduiiu, cilăstăsiiu şi un aiami nica şi aprăftăsiiu s-mi angajedz tru Germania. Ama minduescu că ari ună turlie di incompatibilitate anamisa di turlia cum escu mini şi establishment-ul social dit mediul industrial di aclo. Iara aestă incompatibilitate mi ascumbusi s-mi tornu. Nu spun că lipseaşti s-hibă cazlu ti iţi român cari agiundzi aclo. Ari cadealihea, duri români cari şedu şi cari nica amintă tru firmili germane, ama aestu fu cazlu a meu şi mi hărsescu că mi turnaiu.




Horea Szedlacsek nu excludi posibilitatea tra ş-ducă ninti, tru yniitor, cariera tru Occidentu. Până atumţea, ama, va tra s-amintă cu lucurlu tu cercetari tru România: Vahi şidearea tru Germania ica ună carieră tru Germania vrea s-hibă un avantaj ti mini maşi tru momentul tru cari numata va s-amu nădie ti s-progresedzu profesional multu di multu tru ună firmă germană, că vrea s-=pot s-lucredzu aclo ca expertu, la un nivel di excelenţă la cari s-nu am ananghi multu ti anviţari, că maşi să spun axia a mea. Vahi că, tru aestă turlie, tru un mediu cari aşteaptă multu di multu di la tine şi cari, după părearea a mea, oferă multu puţăn, minduescu că poati s-hibă, tru un yinitor, ună reţetă di succes.




Lu ntrutribămu Horea Szedlacsek cari easti nai ma importantulu lucru ti un tiniru cari va tra s-acaţ2 torlu ti ună carieră tru cercetari: Minduescu că nai ma important lucru easti comunitatea, comunicarea cu niscănţă oamin’i cu cari s-avem afinităţ. Minduescu că aestu easti nai ma importantu lucru tra s-amintămu rezultati buni: chimia anamisa di oamin’i. Aestă angreacă. Cara un tinir veadi ună temă interesantă ica ma multi teme interesante, s-dzătemu, dit domeniul ali biochimie, şi acaţ miraki, easti ună ceapă bună. Ama ceapa yinitoari, minduescu că, easti s-află niscănţă oamin’i, un om, un mentor cu cari s-aibă comunicari hăirlătică şi s-crească tru un mediu cari s-ăl’i hibă agreabil, tru cari să s-dukească ghini.




Iara tru aţea ţi mutreaşti prezentul şi yinitorlu ali cercetari româneşti, Horea Szedlacsek easti cu nădie: Di ndoi an’i, ari ma multă coerenţă. Există Asociaţia Ad Astra”, iu oamin’il’i suntu adunaţ stogu şi avură ţiva realizări. E, maxus că român’il’i dit diaspora cari lucreadză tru cercetari, şi suntu mulţă, nu ş-agărşescu văsilia. Vără turlie ari ună conştiinţă internaţională mutrindalui mira ti cercetarea românească, iara dit aestă videală lucărli nu fură agărşiti. Minduescu că lucărli acaţă calea bună.


Scupolu ali Asociaţie Ad Astra” easti s-ndrupască şi s-promoveadză cercetarea ştiinţifică şi s-licşureadză comunicarea anamisa di cercetătorl’ii români dit tută lumea. Atel’i interesaţ pot s-află ma multi informaţii pi site-ul web www.ad-astra.ro.



Autor: Monica Chiorpec


Armânipsearea: Taşcu Lala

Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
cereale foto pixabay@manfredrichter
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 13 May 2024

România intrâ tu campanie electoralâ

Ti unu mesu, româñilli suntu aştiptaț la vot ta sâ-și aleagâ reprezentanţâlli tu Parlamentul Evropean, ama și yinitorlli primari/dimarhi,...

România intrâ tu campanie electoralâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company