Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Lali COCIU CARNICIU – 70 di an’i – Slobozia, România

Mini escu faptu pi 2 di Scurtu 1942 hoara Sarighiol giudeţlu Tulcea. PârintâlI a mei suntu dit Gârţie. Paplu s-clima Stere Carniciu şi baba, Lena Carniciu.

Lali COCIU CARNICIU – 70 di an’i – Slobozia, România
Lali COCIU CARNICIU – 70 di an’i – Slobozia, România

, 19.02.2013, 18:25

REPORTER — Bunâ dzuua tinisiţ ascultâtori, vâ spuni Taşcu Lala dit studiolu a emisiuniljei pi armâneaşti di la RRI di Bucureşti. Him dzuua di 18 di Marţu 2012 tu casa a tin’isitlui armânu Cociu Carniciu di Slobozia a curi âl’i spunem prota ş-prota ghini vinişi tinjisite lali Cociu la emisiunea pi armâneaşti di la RRI.

COCIU CARNICIU — E, ghini v-aflaiu !

REPORTER — Voi s-ti ntrebu ma multi tu ligâturâ cu bana a ta ş-cu lucurlu ţi lu ai faptâ ti armânami. Prota ş-prota s-nâ spun’i cându eşţâ faptu, iu eşţâ faptu, cari suntu a tăi pârinţâ, dupu afendi ş-dada ?

COCIU CARNICIU — Mini escu faptu pi 2 di Scurtu 1942 hoara Sarighiol giudeţlu Tulcea. Pârintâl’I a mei suntu dit Gârţie. Paplu s-cl’ima Stere Carniciu şi baba, Lena Carniciu.

Paplu a meu eara un di tu armân’il’I cari sâ stabili la Livădz dupu ţi Ali Paşa asparsi hoara Gramustea şi cu tutâ dun’eaua di armân’i di tu Livădz contribuirâ şi ancupârarâ aestu loc di putea s-pascâ tutiputa tu atel kiro. Paplu a meu tu aţel kiro avea 2 500 di căpri, 70 di picurari, 70 di cal’i, eara multu avut ma vini oara câ tu anlu 1932 s-fudzim câtâ/ s-trapsi tu Cadrilater aşi cum adrarâ ş-alanţâ armân’i. Cum vâsilia armâneascâ (n.r. româneascâ) âl’i câftă avea ananghi di el’i ta s-apârâ aţeali dauâ judeţi di Cadrilater cari eara tricuti tu putearea a vârgârlor. Tati a meu s-cl’ima Tasi al Carniciu, mama, Maria. Dol’i suntu fapţâ la Livădz, tu Gârţie, tu Makidunia a noastâ.

Tu anlu 1032 el’i vinirâ Cadrilater ca tuţ armân’il’I şi şidzurâ pânâ tu anlu 1940 cându Cadrilaterlu fu cedat Bulgaril’ei prit Tratatlu di Pace di la Craiova din 1940.

E, tu aţel kiro pârinţâl’i a noşţâ ş-adrarâ trei casi, dişchisirâ dukeanea chiar ultimlu an cându tu 1940 adrarâ casâ nauâ dişchisirâ ducheanea, ma kirolu cum sâ schimbâ furâ nevoiţ s-tragâ tu Armânie, tu veacl’ea Dobroge şi s-localizarâ tu hoara Sarighiol di Deal. Aclo şidzurâ pârinţâl’I şi s-ocupa tu aestâ oarâ cu agârli, cu agricultura, avea 10 ictări şi ca tuţ armân’il’I mai aveau ş-oi ş-căpri, aestâ eara zânatea a lor di bazâ.

Tu aţel kiro armânaia s-tricu sum stăpânirea a ruşlor, a Uniunil’ei Sovieticâ ş-lucărli nu furâ aşiţi buni, u dusi multu greu, nâ tricurâ tu categoria chiaburlor şi avum multi, multi problemi, cripări.

Pi paplu âlu pitriţea la canalu s-adarâ aţel Canal Dunârea-Marea Neagrâ din dispoziţia lui Stalinu, ş-mulţâ ş-chirurâ bana tu aestu canal iar tati a meu ân legăturâ cu alegerli din 1946 di la Beidaud eara primar din partea a PNT şi asparsi alegerli deadi foc la urnili di vot şi atumtina cându s-constitui securitatea tu Armânie protlu pi listâ eara bâgat el, furâ vâtâmaţ di 5-7 (?) hoari cari votarâ Beidaud 27 furâ vâtâmaţ di securitati.

Tati a meu ascâpă tu atea oarâ câ cându vini securitatea câ nu eara acasâ, eara la şcoalâ la Sarighiol.

Tu atea oarâ deadun cu Nicolae Strâmbeanu pregăteau lovituri di stat impotriva regimlui comunistu instalat’n România. Ama nu lu ştea cum aratâ tu faţâ şi lu scoasirâ pi Strâmbeanu nafoarâ ş-lu ntriba iu easti Taşa al Carniciu. Elu spusi ui-ti aclo la casa atea easti. Ma nu lu prideadi câ el eara chiar tu cancelarie cu elu şi cându avdzâ tati ş-deadi seama cari’li caftâ şi ansâri pi geamlu din curtea şcolii şi ansâri gardul s-ascumsi tu misurli di la mardzina di hoarâ nu puturâ s-lu acaţâ securitatea dar’lu loarâ pi Strâmbeanu s’pânâ azâ di elu ţiva nu sâ ştii.

Tu atel kiro chiar di Sarighiol vâtâmarâ tut comunişţ`l’I chiar unu Gheorghi al Purdu un patriot nflăcărat, mai eara Coli al Burecu un om functionar cari lucra la unâ prăvălie din judeţul Dobrogea şi atel elibera buletini ti aestâ oamin’I cari eara ayuniţ di securitati şi’lu duchi ş’deapoaţi ş’pi el ş-muri tu anlu 1957 la Aiud âlu vâtâmă securitatea aşi scriu cărţâli di istorie di azâ. Ca el furâ ş-altâ mulţâ iar tu alanti hori tuţ furâvâtâmaţ aestâ cari furâ capli ti aspârdzerli a alegerlor, furâvâtâmaţ şi alâsaţ tu mardzinâ di hoarâ câti trei dâli ta s-veadâ lumea ţi pat ma nu ş-mutrescu lucurlu.

E, dupu aţel kiro tati a meu stâtu ascumtu vârâ 5 an’i tocami Timişoara la unâ hoarâ Sân Andrei acloţi la nâscânţâ soţ ta s-nu lu…eara bâgat pi lista s-hibâ vâtâmat iu s-aflâ fârâ giudicatâ şi dupu vârâ 5 an’i s’trapsi Slobozia, câ nu şteau nimic ţi sâ’ntâmplâ acasâ, cu cheaburimea, cu persecuţiili la cari earau a noşţâ armân’i şi vini Slobozia ş-tu anlu 1956 pitricu di Slobozia un camion şi ncărcăm noi ţi putum la dauâ noaptea şi aşi fudzim di Sarighiol şi armasim aoa Slobozia.

Dupu noi ahurhirâ s-yinâ soia, fraţ, surori şi aşi mai departi şi hoara aproapea câ nu armasi dicâtu 7-8-10 fumel’i cari s-armasi restu tuţ fudzirâ, alţâ Slobozia, alţâ Călăraşi, alţâ Urziceni ş-ma mulţâ Custanta.

Aestu fu scurtul istoric maşi pot sâ s’dzâcu câ tu anlu 1953 nâ descheaburizarâ ş-tu atel kiro vinirâ 12 di caroţi tu curti şi loarâ tutâ avearea ţi u aveam noi, misur, fârinâ, gârnu, porţâ, oi ş-căpri, li loarâ tuti şi aestâ nsimna deschaburirea. Nu ţâ alâsa nimica. Tânu minti tahina mama ndridzea mămăliga cu lapti s-nâ da s-mâcăm…bârgâdanlu şi deadi cu ciciorlu preşedintele, tut armân eara, atel di Sarighiol şi s’virsă ş-mămăliga ş-laptili. Armasim dzuua atea nimâcaţ. Si nu u alâsa niţi soia s’yinâ s-nâ agiutâ cu ţiva mâcari câ aşi eara kirolu aţel ma ţâ loa tut.

Si tut oamin’il’i ma xen’i vinirâ…la douâ noaptea ân’i aduc aminti di lali Sterghea al Paşata arcâ pisti gardu un sac di fârinâ ş-bâtu la geam: “Lali Teyu ia un sacu di fârinâ ş-nu spuni la canâ” […]

Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Foto: AEP
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari
www.facebook.com/AutoritateaElectoralaPermanenta
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 13 May 2024

România intrâ tu campanie electoralâ

Ti unu mesu, româñilli suntu aştiptaț la vot ta sâ-și aleagâ reprezentanţâlli tu Parlamentul Evropean, ama și yinitorlli primari/dimarhi,...

România intrâ tu campanie electoralâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Sunday, 12 May 2024

Lucru deadunu ti Ucraina

Anda fu Bucureşti, ministrul britanic a forţilor armati, Leo Docherty avu moabeț ți li luyursi „di simasie şi pozitive” cu omologlu a lui...

Lucru deadunu ti Ucraina
Oaspiţ la microfonlu RRI Sunday, 12 May 2024

Andamusea a prezidențâloru ali Românie şi SUA

Prezidentul american Joe Biden âlli hâristusi ali Românie ti borgea ți ș-u lo andicra di NATO tu aeșțâ 20 añi di anda agiumsi membrâ a...

Andamusea a prezidențâloru ali Românie şi SUA
Oaspiţ la microfonlu RRI Friday, 10 May 2024

Cum ș-tricurâ româñilli vacanța di Paști

Tu 2024, Paștili fu yiurtusitu tu Românie tu idyea stâmânâ cu dzuua di 1 di Mai, ași că româñilli avurâ unâ vacanțâ di ndauâ dzâli....

Cum ș-tricurâ româñilli vacanța di Paști
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 02 May 2024

România tru minivacanţă

  Aprucheata aşi-număsităllei Dzuuă a Lucărlui, 1 di mai, di Paştili a ortodocşilor, confesiuni majoritară tru România, yiurtusitu tru...

România tru minivacanţă

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company