Năulu Cod Silvic, tru debatu
Tru România, aflată sub proceduri di infringement di itia că nu eara implementati ma multi directive ţi ţănu di mediu, năulu Cod Sivic agiumsi tru consultari publică.
Corina Cristea, 02.08.2023, 17:07
București fu lansat tru consultare publică năulu Cod Sivic, iara ministrul a Mediului, Apilor şi Pădurilor, Mircea Fechet, și spusi nădia că, unăoară pitricutu tru Parlamentul ali Românie, tru aestă toamnă, proiectul va să scoată tu videală un actu normativ di multu bună calitate, cari nu maş s-u-ascapă România di infringement-urile legate di păduri, ama s’combată şi alti lucri, catacum furlăkea di masă lemnoasă. Unăoară cu aestu proiect di nom, va s’alăxească şi Codlu Pinal, cari va s’da pideapsa cu hăpsani di până la Tinţi añi ti falsul tru declaraţii tu ligătură cu transporturile di material lemnos.
Anamisa di nai ma importante pruvideri a năului Cod Silvic s’arădăpseascu neise si aţea că tăllierli di la thimelliu neise di la ras nu va s’aibă izini tru aproapia giumitati ditu suprafaţa di pădure a văsiliillei, după ţi, până tru aestu kiro, aestea era interdzăse maş tru Parcurile Naţionale. Tutunăoară, va s’tindă interdicţia tru Parcurile Naturale, ama şi tru tuti siturile Natura 2000.
Mircea Fechet: “Adză, tăllerli di la thimelliu a cupacilui suntu interdzăse tru aproximativ 5% ditu suprafaţa împădurită ali Românie, iara pritu proiectul di Cod Silvic ti cari zburămu tora, aestă interzicere va s’bagă ti ună ună suprafaţă cari va s’hibă aproapia di 50% ditu tută suprafaţă împădurită ditu România. Ună daua năutate pi cari voi svă u spunu mutreaştiaţea că năulu Cod Silvic va s’da izini a Statlui să-şi llia borgi ti împădurirea-a terenurilor cari fură ma ninti tălleati şi deapoa fură abandonate di nicukiri.”
Năulu Cod Silvic ndreadzi și cadrul legal ti alumta digitalizată cu tăllerli paranomu di pădure şi cu autorllii di dinăpoia a aluştoru. Tutunăoară, s’da a nicukirlui di păduri ndreptul la soluţii alternative di viglleari, cu precizarea că vigllearea a pădurillei easte obligatorie pritu nom.
Tru idyiulu kiro, va s’hibă apufusiti comunităţli dependente critic di pădure şi prioritizate tru accesul la resurse forestiere, iara anamisa di 5 şi 20% ditu ncasările a ocoalelor silviţi di Stat şi private ditu vindearea di masă lemnoasă va s’agiungă sumu turlia di investiţii tru construcţia di călliuri forestiere şi depozite di lemnu. Va s’hibă dişcllisu Consiliul Naţional tră Silvicultură, cu rol di filtru etic şi tehnic tru domeniul silvic, iara tuţ nicukirlli di pădure ditu România va s’hibă băgaţ tru Registrul Naţional Forestier, va s’hibă adratu Cataloglu Naţional a Ecosistemelor cu analtă valoare di conservare şi apare un conceptu nău — “insule di auşeari”. Aestea agiungu s’hibă mecanismul pritu cari suprafeţele di pădure di minimum 0,1 ha, cu mari rol ti tănearea ali biodiversitati va s’hibă viglleati di tăllieri.
Cu tuti aestiatuuri, există, ama, şi boţ cari ndrupăscu că proiectul riscă s’ducă la “liberalizarea a tăllierilor”, lucru ti poati s’bagă tru nomu, tru yinitorlli añi, exploatarea a unui volum di lemn di pisti 100 di milioane di metri cubi.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala