România la Forumlu di Davos
România ș-aspusi diznău andruparea ti Ucraina, ți easti acâțatâ di trupili aruseșțâ, ş-ti tindearea ali UE tu spaţiul ex-sovieticu ş-tu Balcani.
Bogdan Matei, 20.01.2024, 12:51
Aoa ș-aproapea doi añi, cându prezidentul arus, Vladimir Putin, dâdea cumandul ti acâțarea ali Ucrainâ, România ș-aspusi nica di prota andruparea ti vâsilia viținâ, câdzutâ, diznău, pradâ a imperialismului fâr’ di vindicari ali Moscovâ. Cama di şapti miliuni di țetăţeñi ucraineni fudzirâ di dinintea aților ți vor sâ-lli calcâ ș-tricurâ sinurlu românescu. Nai ma mulțâlli ș-dusirâ exodlu ma largu, tu vâsiliili ditu ascâpitata ali Evropâ, ama vârâ sutâ di ñillii aleapsirâ s-armânâ aoa.
Anu, Constanţa, protlu portu românescu di la Amarea Lai, avu nai ma marli volumu di pârmâtii proțesati ditu isturia a lui: 92,5 miliuni di toni, unâ crișteari di 22,5 di proțenti andicra di anlu 2022. 25 di miliuni di toni, ditu cari cama di 14 miliuni furâ maș yiptu, furâ pârmâtii ți lipsea s-agiungâ tu pâzărli ditu lumea ș-ți eara viniti ditu Ucraina, a curi porturi maritimi ş-fluviali furâ multu chiro anchidicati ş-bombardati di aruși. Politicu, diplomaticu, loghisticu, umanitaru, Bucureştiul fu ș-armâni unlu ditu nai ma consecvenţâlli suporteri a Kievlui.
Lucrâli nu s-alâxirâ niți tu 2024. Ministrulu românu di Externi, Luminiţa Odobescu, giudică, diznău, sertu polimlu di agresiuni ali Arusíi şi spusi iarapoi andrupâmintul ți nu s-alâxeaști ali Româníi ti independența, suveranitatea ş-integritatea teritorialâ ali Ucrainâ. La cânâscutlu Forumu Economicu Mondialu di Davos, ofițialul românu scoasi tu migdani riscurli ți atacurli aruseșțâ contra a țivililor ucraineni ş-ali infrastructurâ criticâ ucraineanâ li ari ti securitatea reghionalâ.
România easti unâ prezenţâ activâ, em tu planu reghionalu, em tu Uniunea Europeanâ — dzâsi nica, tu Davos, maș ti Radio România, Luminiţa Odobescu: “Lucurlu a nostu activ tu proțeslu di tindeari, nu maș cu partenerilli ditu Balcanilli ditu Ascâpitatâ, ama ș-cu partenerilli ditu Apiritâ, easti ş-fu unâ temâ di mari simasíi pi aghenda a moabețlor. Furâ ma mulțâ lideri ditu Balcani prezenţâ, ama ş-lideri ditu apirita ali Evropâ, cu cari, siyura, zburâmu ți s-adrămu ma largu ti apruchearea di Uniunea Evropeanâ. Iara România lucreadzâ activu, nu maș ti andrupari politicâ ş-ti demersurli diplomatiți ți va li adarâ, ama ş-pritu lucru ți s-veadâ, pritu andrupari ti andridzearea ali administraţíi, ti apruchearea a leghislaţillei, ti turlii-turlii di reformi”.
Tut stâmâna aesta, ministrulu românu ali Apârari, Angel Tîlvăr, avu unâ moabeti, tu reghimu vidioconferinţâ, cu omologlu a lui ditu Ucraina, Rustem Umerov. “Âlli dzâshu a ministrului Umerov că România giudicâ cu nai ma sertili zboarâ agresiunea aruseascâ, atacurili contra a miletillei ş-ali infrastructurâ țivilâ ucraineanâ, acţiuni ți criscurâ multu tu stâmâñili ditu soni, ş-lu asiguripsimu că România va s-andrupascâ ma largu Ucraina, arada di aliaț ş-parteneri” — dzâsi ministrulu Tîlvăr. Doilli ofițiali zburârâ ș-di misurli concreti ti fâțearea ma sânâtoasâ a ligâturilor bilaterali tu dumenea ali apărari, cu acțentu pi simasia a anvițarillei/antrenarillei a piloţlor româñi ş-ucraineni tu Țentrulu Evropeanu di Anvițari/Antrenari F-16 ditu România.
Armânipsearea: Mirela Biolan Sima
