România yiurtusi Dzuua a Culturâllei Naţionalâ
Iventuri culturali furâ andreapti, tu Româníi ș-tu xeani, cu furnia a Dzuuâllei ali Culturâ.
Leyla Cheamil, 17.01.2024, 08:06
15 di yinaru easti Dzuua a Culturâllei Naționalâ tu România, dzuuâ tu cari s-ancllisirâ, tu 2024, 174 di añi di anda s-află poetlui Mihai Eminescu, ațelu ți easti luyursit di critica literarâ postumâ nai ma di simasíi boați poeticâ ditu literatura româneascâ. Tu 2010, Camera a Diputaţlor di București apruche unu proiectu di nomu iu dzuua di amintari alu Mihai Eminescu, poetu, prozatoru, dramaturgu, giurnalistu, agiundzea s-hibâ ș-Dzuua a Culturâllei Naționalâ.
Tu vâsilíi, dzăț di muzei, biblioteț, săli di conțerti şi spectacoli, țentri i instituti di culturâ dizvârtirâ activităţ ta s-yiurtuseascâ aestâ sârbâtoari.
Academia Românâ, deadun cu Academia di Ştiinţi ali Republicâ Moldova, andreapsi, tu formatu hibridu, unâ sesiuni festivâ comunâ. Iventul s-feați tu idyiul chiro em tu Aula ali Academíi Românâ, em tu Sala Ñirlâ ali Academíi di Ştiinţi ali Moldovâ.
“Dzuua a Culturâllei Naționalâ șeadi sum semnul al Mihai Eminescu, unu vizionaru, ți scrisi tu spiritlu a popului a lui, ama cunuscu ș-armonia a milețlor a lumilleiˮ, dzâsi prezidentul ali Acadimíi Românâ, Ioan-Aurel Pop.
“Nu scrisi casten ti unu locu ş-unu chiro. Eminescu scrisi ti nibitiseari. Ti ațea, dzuua anda s-află zdruditlu fcioru pi ațeali oahti di Ipoteşti easti dzuua cu tihi a mirâllei aluștui popul, ți fu luyursitâ cu mintimineațâ tu dauli craturi româneşțâ ş-tu suflitli a româñlor di iuțido ca Dzuua a Culturâlleiˮ, adâvgă Ioan-Aurel Pop.
Simasia aliștei sârbâtori ti țânearea ș-criștearea ali idintitati naţionalâ fu scoasâ tu migdani ş-di prezidentul ali Acadimie di Ştiinţi ali Moldovâ, Ion Tighineanu. Aestu feați tâmbihi “duțearea ma largu a copuslui ti adrari cât cama multi apunțâ di ti lucru deadun ta s-apruchemu ațeali dauâ mealuri a Prutului, pânâ cându va s-chearâ sinurlu bâgat zorlea di sinferlu geopolitic a niscântor reghimuri dictatoriali”.
București, Muzeulu Naţional di Isturíi a Românillei dișcllisi unâ expoziţíi tematicâ cu numa “Monumenti ali culturâ veaclli ș-ali limbâ literarâ româneascâ ditu patrimoniul ali instituţíi”, iara, la Muzeulu a Hărţâlor, fu andreaptâ conferinţa “Miopíi istoricâ. Cumu explicămu/exiyisimu isturia pritu arta contemporanâ”. Opera Naţionalâ Bucureşti yiurtusi, tu arada a llei Dzuua ali Culturâ cu premiera a spectacolului “Oedip” di George Enescu, sum lumâchița dirijoralâ alu Tiberiu Soare, anda Teatrul Naţional avu spectacoli-lecturâ.
Dzuua ali Cultu fu, tutnâoarâ, yiurtusitâ ș-tu hoara botoşăneanâ Ipoteşti iu ș-u tricu ficiuramea poetlu Mihai Eminescu. Aclo, scriitori, oamini di culturâ, elevi ş-dascali l-u adusirâ aminti poetlu fârâ preaclli ali literaturâ româneascâ. Dzuua ali Culturâ Naţionalâ fu yiurtusitâ ș-tu xeani, pritu Institutlu Cultural Român, ți andreapsi, cu aestâ funíi dzăț di iventuri, câlisindalui publiclu la conțerti expoziții, spectacoli di teatru și baletu, recitaluri di poezíi.
Armânipsearea: Mirela Biolan Sima
