Calea a poamilor

Duţim ninte vizitile di-tru arada a concursului cu premii di la RRI, cu numa “De la ‘Drumul vinului’, la ‘Drumul voievozilor’”. Concursul easte dedicat a judeţului Prahova, di-tru sudulu a Româniil’ei, cu reşedinţa la Ploieşti şi easte inspirat di programile di promovare turistică Drumul fructelor”, Drumul vinului”, Drumul voievozilor”, derulate di Consiliul Judeţean Prahova.

Ana-Maria Cononovici, 06.02.2014, 21:08

Azâ chinesim pi calea, pi Drumul fructelor”, un traseu di promovare a tradiţil’ei a cultivaril’ei a fructilor, în judeţul Prahova. Ghid pi aestâ cale nâ easte Mircea Cosma, preşedintile a Consiliului Judeţean Prahova, care nâ spune cum vine ideea aţistui proiectu; el dzâse:

Nâ minduim şi la un pachet di dezvoltare a cunoaştiril’ei turisticâ a judeţului Prahova. Aţist judeţ nu avea dicât drumuri, căl’iuri, nord-sud, că aşi curâ văl’iurile din Carpaţi spri Dunăre, nâ minduim să faţim nişte căl’iuri transversale, di la estu la vest, şi să urmărim bogăţiile a judeţului Prahova. Şi aoaţe, tru zona colinară, di dzenuri, care acaţâ din Starchiojd şi treaţe pri-tru Vălenii de Munte, Slănic, treaţe muntile, treaţe Câmpina, Breaza şi agiundze la Adunaţi, la limita cu judeţulu Dâmboviţa, feaţim Drumul fructelor. Easte unâ zonă fructiferă bogată, ispate că şi ţel ma marile concernu polonez di sucuri naturale, are dezvoltatâ ţea ma marea investiţie polonă în România tru câsâbălu Vălenii de Munte tamam trâ a valorificare aestă resursă. Nâ minduim că dinclo di faptul că valorificăm fructile să faţim şi un traseu numit Drumul fructelor, cu scupolu ca ţel care vine să poată sâ cunoascâ tut ţi si faţe cu aţistâ adete veacl’e, tradiţionalâ, di cându există poporulu român, s-au cultivatâ fructe tru zona aestâ, care easte şi uidisitâ trâ aestu lucru, zona colinară, di dzenuri.”

Şi ma că aflăm că Vălenii de Munte easte chentrul a prilucraril’ei a poamilor în zonă, lu invităm la microfon şi pi Andrei Nicolae, Consilier tru arada a Consiliului local Vălenii de Munte, care dzâse:

Ghine aveţ vinitâ la Vălenii de Munte. Proiectul Drumul fructelor, Calea a poamilor faţe parte dintr-un proiectu ma mare a Consiuluilui Judeţean Prahova, arada di Calea a v’inului şi Calea a voievodzâlor. Spri diferenţâ di alante dauă proiecte, Drumul fructelor leagă întră eale aţeale localităţ cu tradiţie în culesul, prilucrarea fructelor şi a dulceţurilor şi a biuturilor ţi rezultă di-tru aestea. La Vălenii de Munte există şi un festival tradiţional a ţuicâl’ei, a li răchie, la bitisitâ a mesului sâmedru, tru iţe an, iu culegătoril’i di fructe, producătoril’i di dulceţuri şi di răchie si adunâ şi îşi promoveadză şi îşi comercializeadză produsile a lor tradiţionale. Pi nângă aesta, alante localităţ din zonă au cathiunâ un specific, un festival a munţâlor, un festival a bujorului de munte, tute ligate di zânăţâle tradiţionale di pi Valea Teleajănului şi di pi aţistâ cale a poamilor. “

Cu rădăţin’i vecl’e istoriţe, Vălenii de Munte îndeplini de-a lungul a existenţâl’ei a lui funcţiile a unui câsâbă: capitală di judeţ, iumbruche, târgu (pânâgh’r), reşedinţa a plaiului Teleajen, chentru politic a raionului şi a ţitatil’ei di cultură Teleajen. Vălenii de Munte fu reşedinţa a lu Nicolae Iorga, aoaţe si aflâ în prezentu Casa Memorială care îl’i poartă numa, care poate sibâ vizitată. Tut aoa pot sibâ vizitate Muzeulu Etnografic “Valea Teleajenului”, Muzeulu di ştiinţe Naturale “Cultura Prunului” sau Muzeulu di artă relighioasă “Regina Maria”.

Să aflăm care easte fructul specific a zonâl’ei. Si toarnâ diznou la microfon Andrei Nicolae, Consilier în cadrul a Consiliului local Vălenii de Munte, care dzâse:

Zona a noastră a Vălenilor şi a Valil’ei a Teleajănului easte caracterizată di cultura prunului. Aoa cresc foarte multe soiuri di prune, aţel’i ma mulţâl’i di gospodari şi nicuchiri au livădz (grădin’i) proprii cu prune şi meare di diferite soiuri. Prune trâ gemuri şi dulceţuri, prune trâ arăchie, fructe tra sâ hibâ depozitate şi consumate priste iarnă, ama şi trâ a faţire arăchia di fructe sau diferite alte produse di fructe. Ama specificulu easte pruna.”

În localităţile amplasate pi Drumul fructelor” (Calea imişilor) puteţ sâ vizitaţ şi diferite monumente, ama la chiro di toamnă, în special, puteţ sâ vă hârâsiţ, sâ vâ bucuraţ di producţia di gemuri, dulceţuri, sucuri sau ţuică a gospodarilor, a domn’ilor din zonă. Lu paraclasim pi Andrei Nicolae, Consilier în cadrul a Consiliului local Vălenii de Munte, să facă unâ treaţire în revistă a localităţilor aţealor ma importantile străbătute di calea a fructilor:

Ma că si nâ minduim că acâţăm di la Adunaţi, Cornu, Brebu, Aluniş, Scorţeni, pi aţea-lantă parte a valil’ei, Vărbilău, Vălenii de Munte, Teişani, Poseşti, care easte cunoscut trâ producţia di ţuică de prune di la Bătrâni, şi până la limita cu judeţulu Buzău. Aţistea suntu localităţle străbătute di Drumul fructelor şi localităţile care pri-tru producătoril’i a lor si adunâ an di an la Vălenii de Munte, ca să-şi serbeadzâ aestă producţie a li prunâ şi a ţuicâl’ei (răchiil’ei). Hibâ ţi localitate easte marcată cu indicatoare speciale pi aestâ cale a poamilor şi cathiunâ localitate are monumentile a l’ei specifiţe di artă relighioasă sau laică, ţi pot sibâ vizitate şi ţi pot sibâ identificate după marcaj.”

Turişti din întreaga lume suntu aştiptaţ tru judeţulu Prahova, ică pi Drumul vinului”, pi Drumul voievozilor” sau pi Calea a fructilor”, căl’iuri marcate pri-tru indicatoare. Prin tradiţie, la Vălenii de Munte v’in turişti di-tru zonile cu care Vălenii sunt înfrăţiţ. Si toranâ cu detalii Andrei Nicolae:

Turişti nâ v’in di-tru întreaga Românie şi di piste graniţe, Vălenii de Munte easte înfrăţât cu Cimişlia şi avem foarte mulţâ vizitatori din Basarabia, di-tru Sârbie, din Banatulu sârbescu, ma ma multu cu ocazia a cursului a li Universitate di veară, ama nâ hârâsim şi di vizitatori din Polonia, din Italia şi din Franţa şi dintru un motiv ligat di înfrăţirea a noastră cu un câsâbă din Franţa, Eaubonne. Cându ţi sibâ, cu aţea ma marea plăcere vă aştiptăm la Vălenii de Munte, tra sâ vâ prezentăm cultura şi tradiţiile veritabile a zonâl’ei Valea Telejănului.”

Iara noi, vă invităm să urmăriţ emisiun’ile RRI, site-ul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Twitter, Pinterest şi Flickr, să răspundiţ corectu, în scris, la întribările di concursu şi puteţ s-amintaţ. Concursul va dureadzâ până pi 15 marţu 2014, data a poştâl’ei

Ana-Maria Cononovici /Răzvan Emilescu.