Experiențe dobrogeani
Experiențe dobrogeani Adză nidzemu tru sudlu ali României și agiundzemu tru Dobrogea. Va să zburămu ti ună nauă turlie di turismi cari ari succes tru zonă, aţea ti ari la thimelliu experiențili. Adză nidzemu tru sudlu ali României și agiundzemu tru Dobrogea. Va să zburămu ti ună nauă turlie di turism cari ari succes tru zonă, aţea ti ari la thimelliu experiențili. Pi ningă pirmitusearea a locurlor și a oamiñilor, va s’nviţămu și ti una ditu nai ma mări plantații di trandafili ditu văsilie, ditu comuna Cobadituu, ică ti “malăma muşunghină” ali Dobroge, promuşunghinăată pritu un festival a lavandăllei.
Daniel Onea, 24.06.2022, 13:37
Ghidlu a nostru di adză easti Abibula Laura Stroe, prezidinta Inomar Cluster și inițiatoarea-a conţeptului “Experiențe dobrogene”, di la cari nviţămu că proiectul nkisi tru anul 2017.
“Vrui s-yilipsescu ună Dobroge continentală, cu tut ţi ari ea ma bun, ma muşeatu și ma interesantu. Ase, turismul local agiumsi s’hibă ca ună alternativă a turismului di șezlong. Di itia că mini escu di Constanța, nu vrui s’ampartu Tulcea di Constanța. Dauli fac parti ditu Dobrogea. Nu ari cum s’amparţă greclu di lipovean, lipoveanul di armân și tut ași. Dobrogea easti un tot și nă exemplifică dictonlu ali Uniuni Europene: “unitate tru diversitate”. Experiențe dobrogene cilăstăsi şi aprăftăsi s’nyeadză ună lumi veaclle și muşeată ali istorie, ali tradiție, valorilor, creațiilor, pirmithiloru tru ună lume nauă, modirnă. Tute acțiunile și evenimentele culturale ditu cadrul a proiectului avură totna rolea di promuşunghinăari a născăntoru elemente di referință a loclui. Avânda tu vidială că sunt aproapea 19 di etnii conlocuitoari, ia că noi putem s-yilipsimu pirmitusearea a cathi unăllei, pritu produse gastronomiţi speţifiţi, pritu istoria diversă, pritu strañi, adiţ și pirmituseri. Aestă turlie, nu maş că li dizvoltămu niscănti călliuri culturale, ama thimilliusimu ună distinație mintimenă. Dimecu, turiștilli akicăsiră istoria, s-dusiră acasă cu ună pirmituseari.”
Ună experiență nsimneadză parti culturală, parti di istorie și di arheologie, ama și partea di yinuri, nă spuni ma largu Abibula Laura Stroe:
“Aoa, tru giudițul Constanța, ari cama di 20 crame ma ñiţ, ama multu interesante, cu speţific și gustu local. Avem și partea multietnică pritu cari cathietnie ș-lu părăstiseasti pirmithlu şi produsul. Cathi etnie s’integreadză tru ună nkisită di cali. Ia ti paradigmă ună cali culturală organizată di noi tru Dobrogea continentală! Comuna Cobadinu. Aeastă comună va s’treacă, vahi niansimnată pe harta turistică. Ama aclo avemu ună comunitati di tătari pe cari u băgămu tru valoari pritu produsili a llei tradiționale, pritu pirmituseri, giocuri și strañe. Ningă Cobadinu, ari ună cramă cunuscută, iu s’adară yinuri multu buni. Nica avemu, aclo Mănăstirlu Sm. Andrei, tră turismu relighios și istoric. Un altu exemplu tru calendarlu a experiențelor a noastre easti Festivalu a Lavandăllei. Aestu s’ţăni Pecineaga, la 60 di km di căsăbălu Constanța. Easti, practic, un câmpu di lavandă cu “malămă muşunghină” ali Dobroge, aşi cum spunemu noi, cu numa. Kiro di dauă, trei stămâni, andicra di kiro și di evoluția a lavandăllei, oamiñilli lu alagă câmpul. Andreapsimu kişeadz ti caduri, cu ună logistică interesantă, tră instantanee muşunghină. Singirili di socializari s-anvupsescu tru muşunghină și ia că Pecineaga agiundzi un locu di atracție! Anlu ţi tricu avum aclo nica şi ună lansari di carte. Anlu aestu avem și un pian călător tru cămpulu di lavandă.”
Di itia că sezonlu turistic easti unu multu şcurtu tru Dobrogea, experiențele au rolu tra s’tindă capitli di sezon. Cara la amari și la plajă puteț s’vă discurmaţ aproapea trei meşi tru an, pritu experiențili dobrogene puteț s-exploraţ Dobrogea nică ditu apriiuru și până toamna, tru sumedru, brumaru. Tru tut aestu kiro, până și banala zacuscă, prezentă tru tuti dukeñili, acaţă altă dimensiune, căţe cunuşteţ etniile cari u adrară, ama și pirmitusearea a lor. Ia, dimecu, cum un produs gastronomic poate promova turistic zona. Abibula Laura Stroe, prezidinta Inomar Cluster.
“Adrămu un documentar cu ună televiziune importantă ditu Europa, pritu cari zuyrăpsimu vizual Dobrogea, pi thimellilu a unui produs idintitar armânesc, piperchi țârgâsiti, piperchi coapti cu caşu di oaie ică di capră. Produslu lu adrămu cu ună familie di armâñi bijduveni ditu comuna Stejarul, Tulcea, și ălli spusimu trasabilitatea. Spusimu cum nicukirlu adună ditu gărdina piperchili, influențele dobrogene pe cari li amintă produsul gastronomic specific etniillei, cum agiundzi aestă mâcari pe measa a tutulor și cum poate s’adună tută counitatea. Tut aaoa s’vedu și adiţli. Produslu ţă spuni și pirmitusearea di dinăpoia a lui, a familiillei, a comunitatillei, a etniillei respective.”
Ma s’hibă di s’aleagă un loc pi suflitlu a llei, Abibula Laura Stroe, prezidinta Inomar Cluster, va s’aleagă comuna Cobaditu, iu ari un locu ti cari multu pţăñi oamiñi știu ti aestu lor.
“Easti ună nicukirată di trandafili tunisieni, vahi una di nai ma mărli ditu văsilie. Suntu ndauă ictări di trandafili di dulceață. Ditu perioada aesta până tru agust, loclu poati s’hibă vizitat și pot s’hibă gustati produsele rezultate: siroplu, dulceața, limonada ditu petale di trandafili. Cadialihea pot s’ti hărseşţă și di locurli di anvărliga. Cobadinlu easti anvărligatu di multi locuri mplini di istorie și di simasie religioasă. Dimec, s’cadi s’vizitaț nai ma pţănu unăoara Dobrogea și su vidiţ pritu experiențe turistiţi inedite și interesante. Cadialihea, pi ningă plajă, șezlong și Dilta a Dunării, va s’aflaţ un loc cu ahâta savoari cum nu mindueaţ vărăoară.”
Turiștilli pot s’afla ma multe minutişuro ti programlu a evenimentilor, ti distinațiile și călliurli pripusi accesânda pagina di Facebook Experiențe dobrogene. Tutunăoară, Inomar cluster poati s’vă personalizeadză călliurli di vizitari și poati s’vă agiută s’aflaţ locurle optimi tră cazari.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearia: Taşcu Lala
