Ţitatea di scamnu a Suceavăllei
Ţitatea Suceavallei, construită la bitisita secolului al XIV-lea aproapea di căsăbălu medieval Suceava, fu pritucipala reședituță a domnitorilor Moldovei kiro di aproape 200 di ani și easti adză un monument istoric di nivel național. Cunoaștem adză istoria aceastii ţitati cari intră truistorie ca fiind necucerită vreodată, dar aflăm și dispre evenimentele interesante cari se întâmplă aici. Obiectivul easti situat pe un platou la o diferență di altituditue di 70 metri față di lunca Sucevei. Di-a lungul kirolui, ţitatea fu ufilisită tră apărarea locuitorilor, alături di celelalte fortificații, trutimpul atacurilor otomane.Ghidul nostru, dr. Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei, dispre începuturile monumentului.
Daniel Onea, 01.04.2022, 21:02
“Partea estică a României, până tru anul 1859, fu stat di sine stătător, un pritucipat cari fu thimilliusitu tru secolul al XIV-lea, tru zona di nord-est a României. Ţitatea di scamnu a Sucevei a reprezentat, așa cum îlli spune și numa, ţitatea emblematică a domnitorilor moldavi. Pe ningă rolul di apărare pe cari-lu avea, tru aeastă cetate exista monetăria statului și tezaurul României. Acest monument a fost atestat tră prima dată tru1388, tru kirolu a voievodului Petre I Mușat, pritu una carti pitricuta a văsillelui polonez, pritu cari Moldova împrumuta Poloniei 3.000 di arginți, echivalentul truziua di adză a 50 di kg di aur.”
Ţitatea Sucevei a cunuscu ma multe faze di construcție, spune Constantin-Emil Ursu. Fu lardzita tru secolul al XV-lea, trutimpul voievodului Ștefan cel Mare, trudouă etape. Prima etapă fu ninte di 1476alantă după aestu an, când ţitatea agumsi aproximativ pi dimensiunile și forma cari s’ved adză. Ma di tamamu, Ștefan cel Mare a construit mururile exterioare, pe cari, după 1476, le-a dublat. Domnitorul a mai construit atunci și un șanț di apărare lat di circa zece metri. A fost perioada di maximă înflorire a acestui edificiu. Ulterior, ceilalți domnitori aveau să mai facă diverse reparații și adăugiri, iar ţitatea a rămas pritucipalul obiectiv cât capitala Moldovei a fost la Suceava. Odată cu mutarea capitalei la Iași di către domnitorul Alexandru Lăpușneanu, Suceava a intrat într-un con di umbră.
Cu tuti estea, ţitatea avea s’a rămână importantă trucontextul geopolitic al secolelor XVI și XVII. Ti amartie, la bitisita secolului al XVII-lea ea fu surpata și a intrat tru agarseari până la bitisita secolului al XIX-lea, până când intelectualii suceveni, împreună cu arhitectul austriac Karl Romstorfer, au început ample lucrări di digajare a molozului și di scoatere la lumină a zidăriei. Easti un lucru îmbucurător faptul că lucrările arheologice di la acea vreme și măsurătorile s-au efectuat cu foarte multă acuratețe. Di aesta ispeti, colecția muzeului nostru easti multu avută cu piese originale ditu Ţitatea di Scamnu a Sucevei.”
Lapidariul recompune tru aestu kiro, tră prima dată, nai ma completă imagine a Ţitatii Sucevei, evidințiind construcția și dicorația arhitecturală, dominate tru secolul al XV-lea di teme variate ale stilului gotic. Utilități domestiţi medievale, catacum sobele di teracotă, combină elegant motivele dicorative locale cu ateali central-europene. Idyea, sistemele multimedia cu tematică istorică medievală și proiecțiile vidio cu subiecte legate di istoria ţitatii reprezintă o noutate expozițională truRomânia.Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei.
“Ahurhinda ditu 2010 și până tru2015, dupu unu amplu proiect di restaurare, finanțat ditu fonduri europene, ţitatea și alăxi vidzuta. Fură znuiti mururi, au fost reconstituite anumite încăperi. Ca urmare a unui incendiu au existat și modificări ale structurii geologice a versantului pe cari e situată ţitatea, existând alunecări di teren până truanul 2010. Truacest moment, ţitatea easti restaurată, consolidată, iar, începând cu anul 2016, s-a dischis și prima expoziție permanentă cari, într-o serie di încăperi, ilustrează teme di interes major tră publicul vizitator. Expoziția easti interactivă și beneficiază di multe inovații tehnice contemporane.”
Ţitatea di scamnu a Sucevei apanghiseasti și evenimente di interes tră publicul larg, continuă Constantin-Emil Ursu. “Alături di atelierele educaționale pe cari le organizăm, foarte importante tră noua generație, aș aminti două evenimente majore adresate publicului larg. Easti vorba di Festivalul di artă medievală “Ștefan cel Mare”, singurul festival organizat di un muzeu ditu România și unul ditutre cele mai importante ditu România. Easti organizat mereu la jumătatea lunii august. Di asemenea, spre bitisita lunii august, la cetate e organizat un festival di muzică rock, trușanțul di apărare.”
Ţitatea oferă multe surprize vizitatorilor. Di exemplu, seara se porneasti iluminatul nocturn, iar vizitatorii sunt invitați să participe la un spectacol di lumini și sunete unic truRomânia. Truceea ce priveasti programul di vizitare, obiectivul easti dischis di marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00 di marți până vineri și între orele 9.00 și 17.00 sâmbăta și duminica. Prețul biletului di acces la expoziția permanentă easti di 16 lei (3 euro). Însă cu ce impresii pleacă turiștii? Constantin-Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei. “Ditu ceea ce cunoaștem ditu Cartea di impresii și ditu recenzii, impresiile sunt mereu pozitive. Mai ales odată cu dischidirea expoziției permanente într-un spațiu neconvențional, vizitatorul român sau străin easti introdus truambientul istoric și află ditalii dispre Evul Mediu moldovenesc.Avem materiale trudiverse limbi di circulație internațională și un audio guidi cari poate fi discărcat pe telefonul mobil, informațiile putând fi folosite și ulterior, atât timp cât sunt păstrate trudispozitiv.”
Dimecu, nu rataț ună vizită la Ţitatea di scamnu a Sucevei, maxusu tru meslu august. Atumţea s’ţăni Festivalul di Artă Medievală. Piesele di teatru, reconstituirea a nascantoru ceremoniale istorice pe baza a veclliloru documente existente, alumtele anamisa di cavaleri, muzica și dansurile medievale, atrag un numir multu mare di vizitatori cu vrearea s’evadeadza ditu cotidian și s’băneadza senzația unică a călătoriei tru cadrul a unei epocă ascăpitată.
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearia: Taşcu Lala
