Oare toată lumea vrea în armată?
Cum își rezolvă armatele europene deficitul de personal ?
Sorin Șchiopu, 20.03.2026, 12:07
Într-un context internațional de securitate tot mai complicat parcurgem o perioadă marcată de numeroase conflicte și evenimente internaționale ce au pus la încercare stabilitatea globală, afectând viețile a milioane de oameni de pe aproape toate continentele.
În aceste condiții, în statele membre ale UE se vorbește tot mai des despre armată. Despre creșterea cheltuielilor militare, despre noi programe de înarmare și mai ales despre recrutarea de noi militari, cu atât mai mult cu cât unele rapoarte indică faptul că Europa se confruntă cu un deficit semnificativ de personal militar.
Spre exemplu, o analiză recentă a Institutului Francez de Relații Internaționale (IFRI) arată că UE are capacitatea economică și tehnologică de a contracara militar Rusia, dar nu înainte de anul 2030. Între altele, raportul arată că Europa nu are suficienți soldați pentru un război terestru. Astfel, 20 din 30 de națiuni europene (din NATO/UE) au sub 15.000 de soldați activi. Dacă punem la socoteală și faptul că o parte a trupelor americane prezente în Europa ar urma să fie relocate, tot mai multe armate europene își propun să gestioneze mai bine deficitul de personal.
Problema nu este foarte simplu de rezolvat. S-a avansat ideea revenirii la serviciul militar obligatoriu sau recrutarea de mai mulți rezerviști voluntari ori chiar angajarea de mercenari.
Cum se poziționează România în această dezbatere este un subiect abordat în dialogul lui Sorin Şchiopu jurnalist la Radio România Târgu Mureş cu europarlamentarul PNL (PPE) Gheorghe Falcă și cu conf.dr. Mihaela Natea, director al Departamentul de Istorie și Știinte Politice al Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie (UMFST) Târgu Mureș și director al Centrului de excelență Jean Monnet în Securitate Europeană și Combaterea Dezinformării.