Jurnal românesc – 13.04.2026

“Fjord”, cea mai recentă producție cinematografică semnată de Cristian Mungiu, a fost selectată în competiția oficială a Festivalului de Film de la Cannes 2026.

Christine Leșcu, 13.04.2026, 14:14

“Fjord”, cea mai recentă producție cinematografică semnată de Cristian Mungiu, a fost selectată în competiția oficială a Festivalului de Film de la Cannes 2026. “Fjord” a fost filmat în primăvara lui 2025 în Norvegia, este primul proiect al regizorului român realizat în afara țării, în rolurile principale fiind distribuiți actorul american de origine română Sebastian Stan și actrița norvegiană, Renate Reinsve. Câștigător al Marelui Premiu Palme d’Or cu filmul “4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, în 2007, distins tot la Cannes cu trofeul pentru cel mai bun scenariu acordat filmelui “După Dealuri” în 2012 și pentru cea mai bună regie în 2016 pentru “Bacalaureat“, Mungiu revine pe croazetă în 2026.

Printre regizorii care vor intra în competiția oficială anul acesta se numără și alte nume importante ale cinematografiei mondial precum Pedro Almodovar, Asghar Farhadi, László Nemes și Pawel Pawlikowski. Ediția de anul acesta a Festivalului de Film de la Cannes va avea loc între 12-20 mai, iar președintele juriului va fi regizorul sud-coreean Park Chan-wook.

* * *

În 2026, Translation and Publication Support, programul de susținere a traducerilor din autori români în străinătate, împlinește două decenii de existență, anunță Institutul Cultural Român, ocazie cu care Centrul Național al Cărții își consolidează finanțarea destinată editurilor din alte țări interesate să publice volume românești. „În 2026, am decis să consolidăm programele de traduceri ale Institutului Cultural Român printr-o creștere semnificativă a bugetelor – un pas necesar în pregătirea participării României ca țară invitată la Târgul de Carte de la Frankfurt din 2028. De la Translation and Publication Support Programme, care împlinește 20 de ani și aproape o mie de titluri traduse în întreaga lume, până la Romanian Books for Children, program aflat deja într-o etapă de creștere după ediția pilot, această sesiune marchează o etapă de consolidare și maturitate instituțională”, a declarat Liviu Jicman, președintele ICR.

Bugetul pentru toate programele de traducere însumează anul acesta 2.700.000 de lei, iar apelul pentru înscrierea titlurilor ce urmează a fi selectate în vederea traducerii a fost lansat în luna martie. Dosarele de candidatură se depun exclusiv pe email până pe 14 aprilie. Pe lângă Translation and Publication Support (TPS), celelalte programe de traducere sunt Publishing Romania și Romanian Books for Children (RBC). Primul este este programul ICR de finanţare a proiectelor editoriale destinate promovării culturii române în străinătate, iar Romanian Books for Children (RBC), inițiat în 2025, facilitează accesul publicului străin la literatura pentru copii și tineret scrisă de autori de limba română și sprijină prezența acestora pe piața internațională de carte.

* * *

Raportul privind condițiile de lucru în 2026, realizat de institul american de cercetare Gallup, arată că, la nivel mondial, doar aproximativ 20% dintre angajați se declară implicați în activitatea profesională, cel mai redus nivel înregistrat din 2020 până în prezent. Cercetarea analizează starea de spirit a salariaților din 160 de țări, indicând faptul că lipsa de motivație a lucrătorilor afectează grav economia mondială. În Europa, nivelul de implicare al salariaților rămâne cel mai scăzut din lume pentru al șaselea an la rând. Dar, în Europa, România se află în partea superioară a clasamentului în ceea ce privește implicarea salariaților, 31% dintre români declarându-se interesați sau dedicați slujbei.

Alături de România, alte țări cu niveluri ridicate de implicare includ Albania (32%), Suedia și Malta (ambele cu câte 25%), în timp ce Grecia este țara europeană unde angajații resimt cel mai ridicat nivel de stres, peste 60% dintre lucrătorii greci declarându-se afectați de această problemă.

* * *

Potrivit indexului democrației, realizat annual de grupul editorial The Economist, în 2025 România și-a îmbunătăți scorul, evoluând de la un „regim hibrid” în 2024 la o „democrație imperfectă”. „O excepție majoră de la tendința regională a fost România, care și-a îmbunătățit scorul de la 5,99 în 2024 la 6,11 în 2025, datorită participării ridicate a alegătorilor la cele două scrutinuri recente. Acest lucru indică o implicare tot mai mare în viața politică, deși evaluările noastre anterioare au ridicat întrebări privind corectitudinea și transparența procesului electoral.”, se arată în raportul întocmit de The Economist Intelligence Unit.

În același timp, însă, Republica Moldova a scăzut de la statul de „democrație imperfectă” la stcel de „regim hibrid”. Cu toate acestea, alte state din regiune și din lume au raportat evoluții pozitive în 2025. Din cele șapte schimbări de regim analizate, cinci au înregistrat o ascensiune a nivelul de democrație: România, Malawi, Senegal și Paraguay au părăsit zona „regimurilor hibride” și au devenit „democrații imperfecte”. Iar Franța a revenit în categoria de elită a „democrațiilor depline”.