Demersuri privind legea salarizării unitare
În România, este în dezbatere publică proiectul unei noi a legii salarizării, jalon în PNRR
Corina Cristea, 08.05.2026, 11:44
Una dintre cele mai importante reforme administrative și economice din România post-aderare la Uniunea Europeană, Legea salarizării unitare are ca scop principal stabilirea unui sistem unic și coerent de salarizare pentru toți angajații plătiți din fonduri publice, pentru a reduce discrepanțele dintre instituții și domenii bugetare. Primele încercări de reformă au apărut în anii 2009-2010, dar abia în 2017 Parlamentul de la București a adoptat Legea care a înlocuit sistemele salariale anterioare și a introdus o grilă unică pentru angajații din sectorul public – inclusiv educație, sănătate, administrație și justiție.
Personalul medical a fost printre principalii beneficiari ai creșterilor salariale, în încercarea de a se reduce migrația către statele vest-europene. Și profesorii sunt între cei ce au beneficiat de majorări salariale importante după 2017, însă sindicatele susțin că nivelul de salarizare rămâne sub media europeană și insuficient pentru atragerea tinerilor în sistem. Este doar un exemplu de nemulțumire, care persistă, legat de legea, încă în vigoare.
Deși aceasta se bazează pe câteva principii fundamentale – echitate, transparență, ierarhizare și sustenabilitate bugetară, în practică au apărut mai multe dificultăți, precum diferențe salariale persistente între instituții, creșterea excesivă a unor sporuri, impact major asupra bugetului de stat, aplicare neunitară și numeroase procese în instanță. Tot atâtea motive pentru care a fost pregătită o nouă reformă a salarizării, inclusă chiar ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ce condiționează obținerea unor fonduri importante.
Demersurile pentru definitivarea și promovarea proiectului noii legi a salarizării unitare, aflat în dezbatere publică, continuă chiar și în condițiile actuale, dă asigurări ministrul interimar al Fondurilor Europene şi al Muncii, Dragoş Pîslaru. Adică în actualul context de instabilitate politică de la București. Noua lege ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar ministrul spune că proiectul are nevoie de un sprijin politic cât mai amplu, pentru că nu poate fi promovat de un guvern interimar prin ordonanţă, ci poate fi doar adoptat de Parlament ca proiect de lege.
Dragoș Pîslaru: “Împreună cu echipa Băncii Mondiale, am redactat un document scurt de două pagini cu principiile şi lucrurile esenţiale ca fundament pentru acest proiect, pentru care, aşa cum am mai anunţat, doresc să existe un acord politic mai larg pentru a vedea că există o majoritate parlamentară gata să-l susţină. În acest moment, Guvernul nu are posibilitatea să mai lanseze ordonanţe de urgenţă. Prin urmare, singurul cadru prin care îl putem adopta este un proiect de lege sau o iniţiativă parlamentară. Ca timp, speranţa mea este că după ce lucrurile se mai răcoresc, săptămâna viitoare să putem avea o reacţie de la partide pe această listă de principii.”
El a adăugat că, după adoptarea acestei legi, “ecuaţia-cheie” ține de spaţiul fiscal existent şi de anvelopa necesară. Ceea ce trebuie să facem este să nu repetăm lecţia pe care România a primit-o în momentul în care a adoptat o Lege a pensiilor care nu era sustenabilă, cu creşteri care nu puteau fi suportate de bugetul de stat şi care s-au materializat într-o creştere a deficitului, a explicat ministrul.
