Jurnal românesc – 13.05.2026
Guvernul de la Bucureşti salută adoptarea de către Guvernul Ucrainei a rezoluţiei prin care România a fost inclusă, alături de alte state, pe lista ţărilor în raport cu care este acceptată dubla cetăţenie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 13.05.2026, 11:01
Guvernul de la Bucureşti salută adoptarea de către Guvernul Ucrainei a rezoluţiei prin care România a fost inclusă, alături de alte state, pe lista ţărilor în raport cu care este acceptată dubla cetăţenie. Într-un comunicat de presă al Executivului se arată că, printr-o hotărâre a Cabinetului de Miniştri al Ucrainei din 8 mai 2026, autorităţile ucrainene au extins lista statelor ai căror cetăţeni pot dobândi cetăţenia ucraineană în procedură simplificată, incluzând un număr de 29 de state, printre care şi România.
„Această decizie reprezintă un pas important în consolidarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina şi reflectă evoluţia pozitivă a dialogului dintre cele două state, precum şi angajamentul comun pentru susţinerea valorilor europene şi consolidarea legăturilor dintre cetăţenii celor două ţăriˮ, se arată în comunicat.
Custodele Coroanei Române, Margareta, l-a primit, marţi, la Palatul Elisabeta, pe preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, sprijinul Familiei Regale pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană fiind unul dintre principalele subiecte discutate. Potrivit unui comunicat publicat de Familia Regală a României pe Facebook, discuțiile au vizat modul în care Coroana Română contribuie, atât în plan intern, cât şi extern, la susţinerea procesului de aderare a Republicii Moldova la blocul comunitar. Au fost discutate modalităţi în care, de-a lungul anului 2026, Majestatea Sa şi Principele Radu vor sprijini în ţară, în Republica Moldova şi în capitalele europene, parcursul european al Moldovei, în domenii precum dezvoltarea economică, educaţia, mediul înconjurător, ştiinţa şi arta. Custodele Coroanei a făcut public angajamentul Coroanei Române pentru parcursul european al Republicii Moldova încă din anul 2013.
Institutul Cultural Român de la Tokyo în parteneriat cu Ambasada României în Japonia anunță participarea oficială a României la EU Film Days 2026, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei europene din arhipelagul nipon. Ediția din acest an, organizată și co-finanțată de Delegația Uniunii Europene în Japonia, cu implicarea EUNIC, a ambasadelor, institutelor și centrelor culturale din Japonia, propune o selecție impresionantă de 26 de pelicule. România va fi reprezentată de multipremiatul film Trei kilometri până la capătul lumii, în regia lui Emanuel Pârvu. Includerea acestei producții în programul festivalului reconfirmă prestigiul „noului val” românesc și interesul publicului nipon pentru perspectivele profunde asupra societății contemporane. Filmul spune povestea lui Adi, un adolescent de 17 ani dintr-un sat din Delta Dunării, care, prin eforturile părinților săi, învață la Tulcea. Venit acasă în vacanța de vară, Adi se simte bine alături de familia sa și de prietena lui cea mai bună, Ilinca. Atunci când familia este confruntată violent cu un adevăr pe care nu îl poate nici înțelege, nici accepta, dragostea necondiționată pe care Adi ar trebui să o primească de la părinții săi dispare brusc, iar acestuia îi rămâne o singură soluție. Festivalul va fi inaugurat pe 16 mai 2026 la Tokyo, urmând ca, pe parcursul întregii veri, caravana cinematografică să poposească în marile centre culturale ale Japoniei.
Institutul Cultural Român de la Beijing organizează, în perioada 8 mai – 11 iunie, expoziția „Învierea – creație și restaurare”, semnată de artista vizuală Elena Murariu. Expoziția reunește 44 de lucrări, dintre care 24 de icoane realizate în tehnici de grafică și acuarelă, precum și o amplă selecție de fotografii documentare ce surprind fragmente din activitatea de restaurare a picturii murale desfășurată de Elena Murariu, împreună cu soțul său, arhitect prof. univ. dr. Florian Petrescu, pe parcursul ultimilor 25 de ani, pe importante șantiere de conservare din România. ICR notează că imaginile provenite de la monumente reprezentative precum Bolniţa Bistriţei, Mănăstirea Gura Motrului, Biserica Fundenii Doamnei și Biserica Vioreşti mărturisesc nu doar complexitatea procesului de restaurare, ci și profunda legătură dintre actul conservării patrimoniului și inspirația artistică, restaurarea devenind, în viziunea artistei, o formă de recuperare a memoriei și de renaștere prin frumusețe.
