Date privind migrația în statele UE
130.000 de persoane au fost refuzate la intrarea pe teritoriul UE în 2025. Dintre acestea, peste 9.000 au primit refuzul la frontierele terestre ale României.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 14.05.2026, 14:53
Anul trecut, 132.600 de cetățeni ai țărilor terțe nu au primit acceptul de a intra pe teritoriul UE la una dintre frontierele sale externe, o creștere de 7% față de totalul refuzurilor din anul anterior (123.835). Dintre aceștia, cel mai mare număr de persoane refuzate la intrarea în UE a fost înregistrat pentru cetățenii ucraineni (26.975), urmați de cei albanezi (12.430), moldoveni (11.660), columbieni (6.565), turci (5.635) și sârbi (5.440). Astfel, majoritatea acestora proveneau din țări care au frontiere terestre cu Uniunea Europeană.
Peste jumătate dintre cei refuzați la intrarea în UE (53,9%) se aflau la frontierele externe terestre. 43,1% se aflau la frontierele aeriene și numai 3% se aflau la frontierele maritime. Cele mai mari numere de refuzuri la frontierele externe terestre au fost raportate de Polonia (26.355), Croația (11.660) și România (9.185).
În același timp, numărul celor depistați ca fiind prezenți ilegal într-o țară membră a blocului comunitar a înregistrat o scădere semnificativă, de 21,7% de la 918.525 de persoane în 2024, la 719.395 în 2025, cu 21,7 puncte procentuale mai puțin.
O creștere aproape la fel de mare (20,9%) s-a înregistrat în rândul persoanelor care au fost expulzate într-o țară din afara UE, în urma unui ordin de părăsire, 135.460 în 2025, respectiv 112.040 în anul precedent. În rândul statelor membre, Germania a raportat cel mai mare număr de cetățeni repatrați în țările lor terțe (29.295), urmată de Franța (14.940) și Suedia (11 250). Cei mai mulți dintre persoanele aflate în această situație proveneau din Turcia (13.405), Georgia (10.475), Siria (8 370) și Albania (8 020).
Numărul persoanelor expulzate în urma unui ordin de părăsire a țării (2025) / Infografic: Eurostat
Un alt set de date ale Eurostat arată că, anul trecut, 158.400 de solicitanți de azil pentru prima dată înregistrați în țările UE erau minori, aproape un sfert (23,7%) din numărul total al cererilor de azil depuse pentru prima dată și cu diferențe semnificative în rândul statelor membre ale UE.
Cele mai ridicate ponderi ale minorilor în numărul total al solicitanților de azil pentru prima dată s-au înregistrat în Austria (57,3%), Germania (44,9%) și Finlanda (31,2%). Totodată, Slovenia (78,6%), Letonia (72,9%) și Bulgaria (56,2%) au avut cele mai mari ponderi ale minorilor neînsoțiți în numărul total al solicitanților de azil pentru prima dată cu vârsta sub 18 ani.
Primele trei cetățenii în rândul minorilor care solicitau azil au fost afganii (16,9%), sirienii (13,0%) și venezuelenii (10,7%). În 2025, cea mai reprezentată cetățenie în rândul minorilor neînsoțiți solicitanți de azil în UE a fost cea afgană, reprezentând 12,3% din totalul minorilor neînsoțiți care solicitau azil pentru prima dată. Aceștia au fost urmați îndeaproape de cei din Eritreea (11,6%) și Siria (11,5%). Pe continente, ponderea minorilor neînsoțiți în numărul minorilor solicitanți de azil pentru prima dată a fost de 27,4% pentru Africa, 9,4% pentru Asia, 8,1% pentru America și 3,1% pentru Europa.
Ponderea minorilor în rândul persoanelor care solicitau azil pentru prima dată în UE (2025) / Infografic: Eurostat
