Jurnal Românesc – 19.05.2026

O lucrare a lui Constantin Brâncuși a fost adjudecată pentru 107,5 milioane de dolari în cadrul unei licitații de la casa Christie’s din New York.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 19.05.2026, 11:44

În Anul Constantin Brâncuși, prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la nașterea sculptorului, la casa de licitații Christie’s din New York, o lucrare a sa stabilit, luni seară, un nou record pe piața internațională de artă. „Danaida”, din 1913 – un cap de bronz cu patină brună și foiță de aur – a fost adjudecată pentru 107,5 milioane de dolari, devenind a doua cea mai scumpă sculptură achiziționată vreodată la o licitație. Recordul anterior deținut de o operă semnată de Brâncuși era de 71,2 milioane de dolari obținuți în 2018 pentru „Tânăra fată sofisticată” (Portretul lui Nancy Cunard). Pentru a amplifica atenția publicului larg asupra sculpturii, dar și a licitației, Christie’s a mizat pe o prezență de excepție: actrița Nicole Kidman. Într-un videoclip de aproape două minute, ea a pozat, dansat și admirat „Danaida” lui Brâncuși.

„Fjord”, filmul lui Cristian Mungiu, a primit, luni seară, 12 minute de aplauze, cea mai lungă ovație de până acum din competiția de la Cannes 2026, ajunsă aproape la jumătate. În sală s-au aflat și foarte cunoscuții Sharon Stone, Carla Bruni, Demi Moore sau Stellan Skarsgard. „Fjord” îi are în rolurile principale pe româno-americanul Sebastian Stan și pe actrița norvegiană Renate Reinsve. Este al șaptelea film al regizorului prezentat în competiție la Cannes, palmaresul său impresionant consolidându-l drept unul dintre cei influenți cineaști europeni ai ultimilor 20 de ani. Cristian Mungiu a câștigat trofeul Palme d’Or în 2007 cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, Premiul pentru cel mai bun scenariu în 2012 pentru „După dealuri” și premiul pentru cel mai bun regizor în 2016 pentru „Bacalaureat”.

Pavilionul României la Bienala de Artă de la Veneția s-a deschis cu proiectul Anca Benera & Arnold Estefán ʺMarea Neagră la Plural – Compoziții pentru ochiul sonorʺ. Bienala a debutat, în acest an, cu un program dedicat profesioniștilor și presei, în perioada 6-8 mai, iar 9 mai a fost prima zi pentru public – se arată într-un comunicat. La Pavilionul României au avut loc un performance sonor susținut de Attila Faravelli, artist sonor și muzician electroacustic, precum și două vernisaje. Alături de artiștii Anca Benera & Arnold Estefán și curatoarele Corina Oprea și Diana Marincu, la evenimente au fost prezenți membrii echipei extinse, partenerii proiectului, reprezentanți ai instituțiilor organizatoare, profesioniști din România și de la nivel internațional. Expoziția ʺMarea Neagră la Plural – Compoziții pentru ochiul sonorʺ poate fi vizitată până pe 22 noiembrie la Pavilionul României din Giardini della Biennale și în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică din Veneția.

Alteţa Sa Regală Principele Radu a propus, luni, ministrului Educaţiei din Republica Moldova, Dan Perciun, dezvoltarea unei platforme online pentru aprofundarea limbii române de către toţi cetăţenii moldoveni, indiferent de vârstă. Reprezentantul Casei Regale a României a declarat, în cadrul unei întrevederi oficiale cu ministrul Educaţiei de la Chişinău, că noua platformă ar putea fi dezvoltată în baza unui parteneriat cu compania Google România şi ar putea constitui un instrument pentru o mai bună învăţare a limbii române pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi nu numai.

Principele Radu a propus, de asemenea, crearea unui corp profesoral format din cadre didactice pensionare din România care să predea, pentru câteva luni, cursuri de limbă română în unităţile de învăţământ din Republica Moldova. Totodată, a sugerat varianta studenţilor români care, pe perioada vacanţelor, să participe la cursuri de predare a limbii române în cadrul unor ateliere de lucru sau cluburi lingvistice. Ministrul Educaţiei de la Chişinău, Dan Perciun, s-a arătat deschis la propunerile venite din partea Casei Regale a României, subliniind că extinderea învăţământului în limba română reprezintă o problemă de siguranţă naţională.

Fostul preşedinte al României Emil Constantinescu a fost primit, la sfârşitul săptămânii trecute, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, la sediul Patriarhiei Ecumenice din cartierul Fanar, Istanbul. Întâlnirea a avut loc în contextul participării lui Emil Constantinescu la a 29-a ediţie a Summitului Economic Eurasiatic, unde a reprezentat Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, al cărui Consiliu Ştiinţific îl prezidează.

Potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, întrevederea de la Fanar a reprezentat şi o continuare a dialogului religios şi cultural început în perioada mandatului prezidenţial al lui Emil Constantinescu (1996 – 2000). Fostul președinte și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I au evocat momente importante din colaborarea dintre statul român și Patriarhia Ecumenică.