Cele mai populare destinaţii de vacanţă pentru europeni
Spania, Italia, Franţa, Grecia şi Portugalia sunt cele mai populare destinaţii de vacanţă pentru europeni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Eugen Cojocariu, 03.06.2026, 18:00
Spania, Italia, Franţa, Grecia şi Portugalia sunt cele mai populare destinaţii de vacanţă pentru europeni. Grecia se află pe locul patru în topul celor mai populare state în care europenii vor să-şi petreacă vacanţa în această vară, a informat publicaţia elenă Kathimerini. Aceste evoluţii sunt parţial datorate distanţei relativ mai mari a celor două ţări faţă de epicentrul războiului din Orientul Mijlociu. Pe locul trei se află Franţa, aceeaşi poziţie ca anul trecut. În Top 10 intră şi Germania, Marea Britanie, Turcia, Croaţia şi Austria. Conform celui mai recent raport al Asociaţiei European Travel Commission (ECT), disponibilitatea europenilor de a călători în vara acestui an a crescut cu 10%, ajungând la 82%, cel mai ridicat nivel începând din 2020.
Motivaţia dominantă pentru aceste călătorii este recreerea, o prioritate pentru 77% dintre europeni, în timp ce 28% aleg ‘mare şi soare’. 20% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi de majorarea costurilor, astfel încât tendinţa o reprezintă şederile mai scurte, 38% planificând călătorii de 4-6 nopţi, cu bugete de sub 1.000 euro de persoană. Şi stabilitatea geopolitică are un rol cheie în alegerea destinaţiilor, acum securitatea fiind cel mai important factor în alegerea destinaţiei pentru 22% din călători. Tensiunile din Orientul Mijlociu sunt un motiv de îngrijorare pentru 18% dintre europeni, mulţi preferând destinaţiile percepute ca fiind mai protejate din punct de vedere geografic.
Pe de altă parte Guvernul elen a prezentat un program menit să reducă turismul de masă în zonele populare, după ce Banca Centrală a Greciei a anunţat că numărul vizitatorilor a ajuns la aproape 38 milioane anul trecut. Ministrul Turismului a declarat la o conferinţă de presă că obiectivul este un model de turism mai sustenabil, cu un impact mai redus asupra mediului, plajelor şi infrastructurii.
Şi ministrul Mediului a descris programul ca ‘o reformă istorică’. Regiunile vor fi subîmpărţite în funcţie de impactul turismului, destinaţiile populare, cum ar fi insulele Rodos, Kos, Santorini şi Mykonos trebuind să îndeplinească condiţii mai stricte pentru lucrările de construcţii. Noile hoteluri în regiunile puternic afectate din insule vor avea cel mult 100 de paturi. În sezonul de vârf, Santorini şi Mykonos sunt percepute ca supraaglomerate, rezidenţii se plâng de ani de zile de congestionarea traficului, deficitul de apă, majorarea chiriilor şi supraîncărcarea infrastructurii.
Reglementările în construcţii vor fi mai stricte, noi hoteluri fiind permise doar pe marile proprietăţi. În funcţie de regiune, marile proprietăţi ar trebui să aibă cel puţin 8-16 hectare. Obiectivul este de a evita construirea de clădiri care să distorsioneze peisajul. De asemenea, regiunile de coastă vor fi mai bine protejate, nefiind permisă construirea de clădiri la mai puţin de 25 metri de mare. Singurele excepţii sunt pentru rutele de acces şi de evacuare. Toată legislaţia va intra în vigoare la finalul lunii iunie.
În context, Curtea Supremă din Spania a interzis registrul naţional al unităţilor de cazare turistice creat în 2025 pentru a combate închirierea ilegală a anumitor apartamente, considerând că guvernul central de la Madrid nu poate încălca prerogativele administraţiilor regionale, care au competenţă în materie de turism. Decizia este o lovitură pentru Guvern, care a încercat să reglementeze piaţa cazărilor turistice, acuzate că alimentează creşterea chiriilor în oraşele mari prin reducerea numărului de proprietăţi de închiriat pentru rezidenţi.
Curtea Supremă a precizat totuşi că menţine obligaţia platformelor precum Airbnb şi Booking de a partaja datele privind proprietăţile închiriate, fără să fie necesar un sistem centralizat la nivel naţional. Anul trecut, Spania a primit 97 de milioane de vizitatori, un record care o face a doua destinaţie turistică cea mai populară din lume după Franţa. Problema turismului de masă provoacă tensiuni semnificative în rândul populaţiei, care deplânge presiunea asupra serviciilor publice, impactul asupra mediului şi creşterea costului locuinţelor şi al vieţii.
