Decizie CCR privind programul SAFE
Curtea Constituţională a României decis că adoptarea cu amendamente a ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind programul SAFE respectă dispoziţiile constituţionale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 05.06.2026, 11:33
Curtea Constituţională a României a respins sesizarea formulată de 53 de membri ai unor grupuri parlamentare din Camera Deputaţilor şi de către deputaţi neafiliaţi la ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind programul Acţiunea pentru Securitatea Europei, cunoscut drept SAFE. Ordonanţa a fost adoptată pe 26 mai, cu amendamente propuse de şeful Cancelariei prim-ministrului şi coordonator naţional al programului Mihai Jurca.
Modificările au vizat repartizarea fondurilor acordate României către instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi dreptul acestora de a încheia angajamente în cadrul SAFE în termen de 30 de zile de la data semnării acordului de împrumut, şi nu de la data aprobării acestui acord, aşa cum era prevăzut anterior. Jurca a explicat că modificarea era necesară în condiţiile în care Guvernul de la Bucureşti are capacităţi limitate după ce a fost demis prin moţiune de cenzură.
Cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a stabilit că adoptarea printr-o ordonanţă de urgenţă a unui pachet de măsuri legislative care vizează instituirea instrumentului SAFE nu contravine dispoziţiilor Legii Supreme. Judecătorii constituţionali au arătat că atribuirea de competenţe extinse de coordonare, negociere, propunere, modificare şi implementare a Planului SAFE anumitor instituţii fundamentale ale statului nu poate fi circumscrisă noţiunii de „afectare”, în sens negativ, a regimului acestora.
Şeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, a salutat decizia CCR şi a amintit că SAFE este instrumentul prin care România îşi accelerează înzestrarea, îşi întăreşte securitatea şi construieşte capacităţi industriale care trebuie să rămână în ţară pe termen lung. El a spus că miza acestui program nu este doar achiziţia de echipamente, ci mai ales producţia locală, transferul tehnologic, mentenanţa, locurile de muncă şi integrarea industriei româneşti în lanţurile europene de apărare.
Ordonanţa de urgenţă privind programul SAFE mai este însă vizată de o contestaţie la CCR. Preşedintele Camerei Deputaţilor, liderul social-democrat Sorin Grindeanu, a reclamat un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, susţinând că Executivul a adoptat documentul după ce a fost demis prin moţiune de cenzură şi nu mai avea dreptul să ia astfel de decizii. Sesizarea va fi analizată de Curte în şedinţa din 10 iunie.
Prin instrumentul Acţiunea pentru Securitatea Europei, România va primi circa 16,7 miliarde de euro pentru achiziţia de echipamente militare şi pentru infrastructură. Circa un sfert din fonduri vor fi folosite pentru realizarea unor proiecte strategice de infrastructură rutieră, în vreme ce restul au destinaţie militară. Statul român a semnat, până acum, contracte pentru a cumpăra maşini de luptă pentru infanterie, nave maritime, sisteme de apărare antiaeriană, sisteme de drone militare, rachete sol-aer, radare şi elicoptere. De asemenea, în contextul ameninţării reprezentate de dronele ruseşti, Bucureştiul a comandat sisteme moderne de apărare antiaeriană şi antidronă.