Raportul de țară privind deceniul digital al României
România este în grafic cu infrastructura rețelelor fixe, dar mai are pași de făcut pentru conectivitatea 5G, îmbunătățirea competențelor digitale, dar și pentru digitalizarea instituțiilor și a companiilor, potrivit raportului de țară privind deceniul digital.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Lică Manolache, 22.06.2026, 10:55
România se numără statele europene cu cea mai bună infrastructură de conectivitate fixă și a luat măsuri pentru a-și consolida poziția în domeniul semiconductorilor, dar și în cel al Inteligenței Artificiale (AI). Însă, nivel scăzut al competențelor digitale de bază, capacitatea mică de inovare a IMM-urilor și, precum și gradul redus de adoptare a tehnologiilor limitează competitivitatea, se arată în raportul de țară privind situația deceniului digital pentru 2026, dat publicității la finalul săptămânii trecute, de către Comisia Europeană.
Executivul european reamintește că foaia de parcurs a României cuprinde șapte măsuri cu un buget de 3,89 miliarde de euro, echivalentul a 1% din PIB-ul țării noastre. 38% dintre acest măsuri urmează să expire până la finalul anului, ceea ce corespunde unei finanțări publice în valoare de 2,31 miliarde de euro, aproape două treimi din alocarea totală din bugetul public (64%).
Raportul de țară arată România a atins un nivel ridicat pentru acoperirea cu fibră optică și rețele fixe de foarte mare capacitate, la 96% din obiectul Uniunii Europene pentru anul 2030. Conectivitatea 5G a crescut în ultimul an, însă țara noastră a reușit să atingă doar 59% din ținta pentru 2030.
Aproape jumătate dintre IMM-urile românești (49%) sunt în pas cu cerințele privind intensitatea digitală, față de ținta de 90% a blocului comunitar. Utilizarea instrumentelor de analiză a datelor este la 47%, iar adoptarea serviciilor de cloud computing, la 30%, ambele având o țintă de 75% pentru 2030.
În ceea ce privește serviciile publice digitale, România a obținut un scor de 64 din 100 pentru serviciile digitale oferite cetățenilor și un scor de 67 din 100 pentru serviciile destinate companiilor. De asemenea, accesul la dosarele electronice de sănătate se află la 75 din 100. Și în aceste domenii, 100 reprezintă obiectivul pentru 2030.
Comisia Europeană a făcut o serie de recomandări pentru țara noastră, inclusiv creșterea performanței competențelor digitale de bază ca o componentă esențială a procesului educațional, atât pentru profesori, cât și pentru elevi și studenți,. Totodată, autoritățile de la București trebuie să depună mai multe eforturi pentru a instrui profesorii cu privire la integrarea instrumentelor digitale în practicile didactice.
Sondajul Eurobarometrului special din 2026 privind deceniul digital arată că numai 59% dintre români consideră că politica digitală este o prioritate ridicată a UE. Creșterea accesibilității instrumentelor digitale pentru toată lumea este considerată principala prioritate pentru următorul deceniu de către 77 % dintre respondenți, urmată de protejarea vieții private și a securității online (73 %) și de utilizarea tehnologiilor digitale pentru a face viața de zi cu zi mai ușoară (71 %). În plus, 72 % sprijină o protecție online mai puternică pentru copii și tineri.
De asemenea, 64% sunt de acord că dezvoltarea AI ar trebui să fie reglementată cu atenție pentru a asigura siguranța, chiar dacă acest lucru ar putea constrânge dezvoltatorii. Principalele preocupări ale românilor față de instrumentele AI generative sunt: lipsa formării sau a competențelor relevante pentru utilizarea acestora (28%), protecția vieții private și a datelor (26 %) și potențialele pierderi de locuri de muncă (26%).
Sursa infografice: Comisia Europeană

