Jurnal românesc – 24.06.2026
Vicepreşedintele legislativului european, Victor Negrescu, a găzduit la Parlamentul European vernisajul expoziţiei fotografice „The Infinite of Brâncuşi”.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 24.06.2026, 11:00
Vicepreşedintele legislativului european, Victor Negrescu, a găzduit la Parlamentul European vernisajul expoziţiei fotografice „The Infinite of Brâncuşi”, un eveniment organizat în contextul Anului Constantin Brâncuşi şi al împlinirii a 150 de ani de la naşterea marelui sculptor român. Expoziţia a adus în prim-plan Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu, inclus în patrimoniul mondial UNESCO şi singurul ansamblu monumental realizat de Constantin Brâncuşi în spaţiul public. Prin intermediul unor fotografii de excepţie, al materialelor de arhivă şi al unei experienţe de realitate imersivă, participanţii au avut ocazia să descopere universul artistic al lui Brâncuşi şi să parcurgă simbolic traseul creat de artist, de la Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, până la Coloana fără Sfârşit. Unul dintre momentele speciale ale expoziţiei a fost prezentarea unei cărţi poştale originale pe care Constantin Brâncuşi a realizat una dintre schiţele iniţiale ale Coloanei fără Sfârşit, oferind publicului o perspectivă rară asupra procesului său creativ. Evenimentul a reunit numeroşi membri ai Parlamentului European, reprezentanţi ai UNESCO, diplomaţi, autorităţi locale şi personalităţi din domeniul cultural, într-un demers comun de promovare a patrimoniului cultural european.
În perioada 24 iunie – 24 septembrie, la sediul ICR Beijing poate fi vizitată expoziția „Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70”, componentă a unui program dedicat patrimoniului brâncovenesc. Expoziţia reuneşte fotografii din arhiva mănăstirii vâlcene şi din etapele succesive ale procesului de restaurare desfăşurat sub egida UNESCO, icoane realizate de monahii, obiecte istorice, documente şi fotografii de arhivă din muzeul mănăstirii, albume şi piese de patrimoniu provenite din biblioteca acesteia, prezentate publicului chinez pe mai multe tematici (arhitectură, iconostas, ornamente, pictură, sculptură în lemn şi piatră etc.). Expoziţia evidenţiază rolul Mănăstirii Hurezi ca important centru de cultură, educaţie, spiritualitate şi creaţie artistică în spaţiul românesc. Componenta academică a programului cuprinde şi două conferinţe dedicate patrimoniului brâncovenesc şi conservării patrimoniului cultural, precum și proiecția documentarului “Maria, Doamnă a toată Ungrovlahia”, realizat în 2014, în regia lui Nicolae Mărgineanu şi a Iulianei Mateescu. Fondată în 1690 de domnitorul Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Hurezi este o capodoperă a stilului arhitectural brâncovenesc, remarcabilă prin puritatea formelor, bogăţia decorului sculptural şi prin excepţionala şcoală de pictură murală şi de icoane care a înflorit în secolul al XVIII-lea. Hurezi este unul dintre cele mai valoroase ansambluri monastice din Europa de Sud-Est şi una dintre cele mai reprezentative creaţii ale epocii lui Constantin Brâncoveanu. Ansamblul a fost înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO la 15 iulie 1993, recunoscându-se, astfel, contribuţia sa excepţională la schimburile culturale şi la dezvoltarea unei tradiţii artistice distincte.
Ziua Iei, sărbătorită anual în România şi în rândul comunităţilor de români de pretutindeni la data de 24 iunie, reprezintă pentru Institutul Cultural Român şi reprezentanţele sale din străinătate o excelentă oportunitate de etalare şi promovare a iei, a costumului popular românesc şi a tradiţiilor confecţionării acestuia, în cadrul unor evenimente adresate atât publicului străin, cât şi românilor din diaspora. Cu precădere în ultimii ani, României i se alătură în acest demers Republica Moldova, care celebrează Ziua Naţională a Portului Popular în ultima duminică a lunii iunie. Arta cămăşii cu altiţă, transmisă din generaţie în generaţie, inclusă în 2022 în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, spune poveşti despre locuri, oameni şi obiceiuri, pe care Institutul Cultural Român se străduieşte să le facă auzite peste hotare. Prin expoziții, recitaluri, spectacole de muzică şi dansuri tradiţionale româneşti, dezbateri, lansări de carte sau ateliere interactive, anul acesta Ziua Iei este sărbătorită la Madrid, Praga, Viena, Chișinău, Istanbul, Paris, Lisabona, Roma, Bruxelles, Tokyo și în celelalte reprezentanțe ale ICR.
Institutul Cultural Român de la Tel Aviv organizează o nouă ediţie din seria “Voci feminine în literatura israeliană de limbă română”, dedicată unor autoare de limbă română care trăiesc şi creează în Israel. Manifestarea va avea loc în data de 25 iunie, la sediul reprezentanţei şi le va aduce în prim-plan pe Madeleine Davidsohn şi Sara Victoria Dazin. În cadrul întâlnirii va fi prezentat romanul „Revelaţia” de Madeleine Davidsohn, apărut în 2025, la Editura Hasefer. Autoarea, una dintre cele mai prolifice voci ale literaturii române din Israel, are la activ peste zece volume de proză şi poezie. Stabilită la Haifa din anii ’70, ea şi-a construit o operă solidă, marcată de reflecţii asupra memoriei, identităţii şi condiţiei umane. În aceeaşi seară va fi prezentat şi volumul „Sinuosul labirint spre împlinire” de Sara Victoria Dazin, publicat în 2025, la Editura Saga. Născută la Bucureşti şi stabilită de peste patruzeci de ani în Israel, autoarea are un parcurs profesional şi artistic complex, care îmbină activitatea din domeniul sănătăţii cu scrisul, traducerea şi artele vizuale. Cartea propune o explorare confesivă a memoriei şi a devenirii interioare, într-un context biografic şi istoric marcat de migraţie, fragilitate şi rezilienţă.
