Jurnal românesc – 08.07.2026
Copiii români din diaspora încă se mai pot înscrie în taberele organizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Acestea au loc până pe 1 septembrie, în serii de câte opt zile, în Capitală şi în judeţele Vrancea, Neamţ, Botoşani, Hunedoara, Cluj și Harghita.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 08.07.2026, 11:45
Copiii români din diaspora încă se mai pot înscrie în taberele organizate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Acestea au loc până pe 1 septembrie, în serii de câte opt zile, în Capitală şi în judeţele Vrancea, Neamţ, Botoşani, Hunedoara, Cluj și Harghita. Astfel, copiii au ocazia să cunoască limba, cultura şi valorile româneşti, spune directorul Departamentului, Cristina-Lavinia Arnăutu, potrivit căreia, se observă un interes crescut de la an la an în rândul tinerilor de a participa la aceste tabere ARC. În acest an, sunt puse la dispoziție 9.000 de locuri din care s-au ocupat deja 8200, față de 7.000 anul trecut, din care au fost ocupate 6.300. Înscrierile se pot face până joi, 9 iulie, prin aplicaţia online a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
“Fiecare dintre aceste locaţii le oferă copiilor şi tinerilor o perspectivă diferită asupra României prin natură, istorie, tradiţii, spiritualitate, cultură şi, poate cel mai important, prin prieteniile care se leagă aici şi durează o viaţă”, spun organizatorii. A XVII-a ediţie a Programului de Tabere ARC – îmbogăţită cu două noi destinaţii – Straja, judeţul Hunedoara, şi Bălan, judeţul Harghita – a fost deschisă oficial luni. Ana-Maria Geană, consilier de stat pentru românii de pretutindeni în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a evidenţiat cu acest prilej că unul dintre cele mai importante proiecte pe care statul român le desfăşoară prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni este acela de a sprijini păstrarea limbii române în comunităţile din afara graniţelor ţării.
Parlamentarii USR de Diaspora, deputatul Iulian Lorincz şi senatorul Cătălin Bochileanu, au depus o iniţiativă legislativă care le conferă cetăţenilor străini căsătoriţi cu români dreptul de a solicita cetăţenia română, chiar dacă nu domiciliază în România. Proiectul modifică Legea cetăţeniei, astfel încât persoanele căsătorite şi care convieţuiesc în străinătate cu cetăţeni români să poată solicita cetăţenia română, cu condiţia ca mariajul să fie înregistrat în registrele româneşti de stare civilă de cel puţin 10 ani. În prezent, legea condiţionează acordarea cetăţeniei de o perioadă îndelungată de şedere în România, fără a ţine cont de situaţia soţilor care convieţuiesc în afara ţării.
„În ultimele decenii, foarte mulţi români şi-au întemeiat familii în afara graniţelor, alături de cetăţeni ai altor state, iar statul român are datoria să le respecte această alegere. Într-o lume în care mobilitatea este o realitate, legătura cu România nu poate fi măsurată doar prin adresa din buletin. Sunt familii care vorbesc româneşte, îşi cresc copiii cu respect pentru cultura şi tradiţiile noastre şi îşi doresc ca această legătură cu România să fie recunoscută şi de statul român”, susţine deputatul Iulian Lorincz.
La rândul său, senatorul Cătălin Bochileanu subliniază că proiectul nu relaxează condiţiile pentru acordarea cetăţeniei, ci elimină doar o cerinţă care nu mai corespunde realităţilor actuale: ”Nu acordăm cetăţenia mai uşor şi nu facem compromisuri în privinţa verificărilor. Oferim însă familiilor româneşti din Diaspora şansa de a fi tratate echitabil şi aliniem legislaţia României la practicile existente în numeroase alte state europene.” Ideea unei astfel de reglementări a beneficiat de sprijinul unei majorităţi parlamentare încă din 2022, când Parlamentul a adoptat un proiect cu acelaşi obiect. Acesta a fost însă declarat neconstituţional. Actuala iniţiativă preia observaţiile Curţii Constituţionale şi corectează problemele care au dus atunci la respingerea proiectului.
16 poliţişti români implicaţi în capturarea traficantului de droguri francez Mohamed Amra au fost decoraţi în cadrul unei ceremonii organizate de Ambasada Franţei la Bucureşti, drept recunoaştere a contribuţiei decisive pe care structurile Ministerului Afacerilor Interne au avut-o în această operaţiune. Ministrul interimar al afacerilor interne, Cătălin Predoiu, a subliniat că aceste distincţii confirmă şi soliditatea cooperării dintre România şi Franţa în domeniul securităţii şi al combaterii criminalităţii organizate. „România confirmă că este un partener de încredere în arhitectura europeană de securitate şi că aduce o contribuţie reală cooperării poliţieneşti din Spaţiul Schengen, printr-un schimb de informaţii mai relevant şi printr-o cooperare mai rapidă şi mai eficientă”, a subliniat Predoiu. Mohamed Amra a fost localizat şi arestat în România, la nouă luni după evadarea sa spectaculoasă din Franţa, în timpul căreia doi agenţi de penitenciar au fost ucişi şi trei au fost răniţi grav.
În urma succesului înregistrat de participarea filmelor româneşti la ediţiile precedente ale evenimentului, organizatorii Festivalului Internaţional de Film de la Ierusalim, care va avea loc în perioada 9 – 19 iulie, au selectat două filme româneşti pentru programul internaţional: “De capul nostru”, regia: Tudor Cristian Jurgiu şi ”Fjord”, regia: Cristian Mungiu. ”De capul nostru”, premiat în 2026 în cadrul secţiunii Forum a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, abordează într-un mod emoţionant şi inovator o problemă socială: situaţia copiilor şi adolescenţilor care cresc singuri acasă, în România, în timp ce ambii părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. ‘Fjord’, co-producţie România, Franţa, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, spune povestea unei familii mixte româno-norvegiene cu principii creștine conservatoare, care se mută într-un sătuc dintr-un fiord izolat, unde tensiunile apar din cauza ciocnirii dintre valorile familiei respective și mentalitatea progresistă a comunității locale. La ediţia 2026 a Festivalului de la Cannes, filmul a fost distins cu Palme D’Or și alte trei premii.
