Raportul pe 2026 privind statul de drept în țările UE indică progrese în reformarea justiției
Raportul Comisiei Europene pentru 2026 privind statul de drept confirmă o traiectorie în general pozitivă, indicând progrese continue în multe țări ale UE, reformele semnificative fiind finalizate sau în curs de desfășurare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mira Gomboș, 20.07.2026, 10:09
Multe țări din UE au înregistrat progrese în ceea ce privește reformele în domeniul justiției în ultimul an, se arată în raportul pe anul în curs privind statul de drept. Printre măsurile întreprinse se numără consolidarea independenței Consiliilor Judiciare, garanții suplimentare pentru numirea judecătorilor și procedurile disciplinare, precum și consolidarea autonomiei parchetelor.
De asemenea, în statele membre sunt în curs de desfășurare reforme în vederea alinierii legislațiilor naționale la Legea europeană privind libertatea mass-media.
Mai multe țări din UE consolidează funcționarea independentă și finanțarea serviciilor publice de mass-media și asigură echitatea și transparența în alocarea publicității de stat, iar siguranța jurnaliștilor rămâne o prioritate a Comisiei Europene.
Multe țări din UE iau măsuri concrete pentru a aborda fenomenul procedurilor judiciare abuzive sau vădit neîntemeiate, inițiate de politicieni, corporații sau oameni de afaceri pentru a intimida, hărțui și reduce la tăcere vocile critice care se exprimă în interes public.
În ceea ce privește România, Comisia Europeană constată că țara a făcut progrese în unele domenii ale justiției, însă persistă probleme legate de independența sistemului judiciar, combaterea corupției, libertatea presei și predictibilitatea procesului legislativ. Executivul european formulează șapte recomandări pentru România, inclusiv privind consolidarea independenței procurorilor, eficientizarea luptei anticorupție și limitarea utilizării ordonanțelor de urgență.
Raportul notează că au fost făcute mai multe numiri în funcţii de procuror de rang înalt, dar nu au fost adoptate măsuri pentru consolidarea garanţiilor privind independenţa acestora şi nici pentru organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare. De asemenea, unii magistraţi continuă să resimtă presiuni din interiorul sistemului judiciar, iar Comisia menţionează cazuri în care judecători au fost recuzaţi pentru că intenţionau să sesizeze instanţele europene.
În domeniul anticorupţiei, Comisia arată că bilanţul urmăririi penale în cazurile de mică şi mare corupţie a rămas similar celui din anul precedent, însă instanţele au continuat să dispună încetarea unor procese şi anularea unor condamnări, inclusiv în dosare de corupţie la nivel înalt, ca efect al hotărârilor ÎCCJ privind prescripţia răspunderii penale.
În privinţa mass-media, raportul arată că autoritatea de reglementare în audiovizual funcţionează cu resurse umane insuficiente, iar procesul de digitalizare avansează lent.