Jurnal românesc – 25.08.2026
Guvernul român a aprobat un memorandum încheiat cu Republica Moldova care prevede prelungirea cu un an a valabilităţii unui acord prin care se instituie controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi - Giurgiuleşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 25.08.2026, 11:15
Guvernul român a aprobat un memorandum încheiat cu Republica Moldova care prevede prelungirea cu un an a valabilităţii unui acord prin care se instituie controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi – Giurgiuleşti. Memorandumul stipulează prelungirea, în intervalul 24 august 2026 – 24 august 2027, a valabilităţii Acordului între Guvernul de la Bucureşti şi cel de la Chişinău privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere rutier a frontierei de stat Galaţi, pe partea românească şi Giurgiuleşti, pe cea moldovenească, pe sensul de intrare în ţara noastră. Documentul a fost semnat la 20 noiembrie 2024 la Bucureşti, iar prelungirea valabilităţii acestuia se face în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control efectuat de către autorităţile de frontieră şi vamale ale din cele două state.
Banca Naţională a României a lansat luni prima sa monedă de formă dreptunghiulară. Piesa din argint deschide noua serie „Pictori români” şi îi este dedicată lui Nicolae Tonitza. Moneda are o valoare nominală de 10 lei şi are putere circulatorie, dar preţul de achiziţie pentru colecţionari este de 1.150 de lei. Obiectul de colecţie cântăreşte puţin peste 31 de grame şi are margini zimţate. Faţa colorată a monedei prezintă tabloul „Flori galbene” aflat în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă a României şi care a făcut parte, în perioada interbelică, din colecţia de artă a Băncii Naţionale. Reversul monedei prezintă portretul şi numele pictorului Nicolae Tonitza. Banca Centrală a aprobat un tiraj extrem de limitat, de doar 500 de exemplare, iar cei interesaţi pot cumpăra piesa de la sucursalele regionale ale băncii.
Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din municipiul Craiova, în parteneriat cu Asociaţia C.C.P.C.T. – Arboreasa Suceava, a lansat campania „Un tren de cărţi”, proiect dedicat sprijinirii comunităţii româneşti din Ucraina prin donaţii de carte în limba română. Iniţiativa îşi propune să adune în special cărţi pentru copii, dar şi volume pentru adolescenţi şi adulţi, care să ajungă la românii din regiunea Cernăuţi. Primele donaţii vor fi oferite cu prilejul marcării Zilei Limbii Române, la 31 august, la Cernăuţi, iar campania de colectare va continua pe parcursul unui an, oferind comunităţii posibilitatea de a contribui în mod constant la acest demers. Organizatorii au transmis că sunt binevenite cărţi de poveşti, basme, cărţi ilustrate, volume educative, enciclopedii, atlase, precum şi literatură, dicţionare şi alte publicaţii în limba română. Toate volumele donate trebuie să fie însă într-o stare bună. Cărţile sunt colectate la sediul central al bibliotecii. Prin această iniţiativă, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” şi Asociaţia C.C.P.C.T. – Arboreasa Suceava îşi propun să contribuie la păstrarea şi promovarea limbii române în comunităţile istorice din Ucraina şi să le ofere copiilor, tinerilor şi adulţilor acces la lectură şi la patrimoniul cultural românesc.
Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chişinău organizează, la 26 august, conferinţa „Republica Moldova la 35 de ani de Independenţă: Lecţia de rusă în dialog public”. Evenimentul, care va avea loc la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, îşi propune să creeze un spaţiu de dialog despre memoria regimului totalitar, recuperarea adevărului istoric şi consolidarea valorilor democratice. Manifestarea va reuni personalităţi din domeniile istoriei, literaturii, psihologiei şi filologiei, iar romanul „Lecţia de rusă” al scriitoarei Maria Pilchin constituie unul dintre punctele de plecare ale discuţiilor. Autoare a zece volume de critică literară, eseu, poezie şi proză, Maria Pilchin este una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane din stânga Prutului. Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate aniversării Independenţei Republicii Moldova şi urmăreşte să stimuleze dialogul dintre mediul academic, cultural şi publicul larg asupra importanţei memoriei istorice, a limbii române şi a valorilor democratice.
