Jurnal românesc – 27.08.2026
36% dintre ucraineni au o atitudine caldă faţă de români, iar 53% - neutră, potrivit unui sondaj realizat de Rating Group. Conform studiului, majoritatea ucrainenilor au o atitudine caldă sau neutră faţă de locuitorii ţărilor vecine.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 27.08.2026, 11:30
36% dintre ucraineni au o atitudine caldă faţă de români, iar 53% – neutră, potrivit unui sondaj realizat de Rating Group. Conform studiului, majoritatea ucrainenilor au o atitudine caldă sau neutră faţă de locuitorii ţărilor vecine. Dintre ţările vecine, ucrainenii au cea mai caldă atitudine faţă de locuitorii Republicii Moldova (55% – atitudine caldă, 39% – neutră), Turciei (45% – caldă, 48% – neutră) şi Bulgariei (43% – caldă, 48% – neutră). Cea mai rece atitudine este manifestată faţă de locuitorii Rusiei (91%) şi Belarusului (70%). Din 2022, atitudinea faţă de aceştia s-a înrăutăţit constant. De exemplu, în urmă cu 4 ani, 56% dintre ucraineni aveau o atitudine foarte rece faţă de locuitorii Rusiei, iar alţi 25% – una rece. În prezent, 81% dintre ucraineni au o atitudine foarte rece faţă de ruşi, iar alţi 10% – o atitudine rece. Sondajul a fost realizat în perioada 4-9 august, pe un eşantion de 2.000 de respondenţi, iar marja maximă de eroare este de 2 procente.
Evenimentul „Revin Acasă/Braşov 2026”, adresat românilor din diaspora, precum şi celor care au revenit sau intenţionează să se întoarcă definitiv în România, are loc la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov. Manifestarea este organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi reuneşte instituţii şi organizaţii care le pot oferi participanţilor informaţii utile pentru perioada de revenire şi readaptare în România. „Revenirea acasă presupune de multe ori o serie de decizii şi demersuri legate de găsirea unui loc de muncă, continuarea activităţii profesionale, accesarea serviciilor publice sau identificarea unor oportunităţi potrivite pentru un nou început în ţară. Dorim ca anii petrecuţi în străinătate să îi transformăm într-un avantaj competitiv, reprezentând experienţa ca pe un diferenţiator unic pe piaţa locală a muncii braşovene”, a spus directorul AJOFM Braşov, Liliana Dragomir. În iulie, rata şomajului în judeţ a fost de 2,88%, în creştere uşoară faţă de luna precedentă.
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi anunţă că îşi extinde oferta educaţională prin programul de licenţă „Fabricaţie şi mentenanţă în industria aerospaţială”. Programul, organizat de Facultatea de Construcţii de Maşini şi Management Industrial, vine în întâmpinarea cerinţelor industriei aerospaţiale, care este în expansiune şi are nevoie de specialişti bine pregătiţi. Companiile din sector au nevoie de ingineri care înţeleg atât tehnologiile de fabricaţie, cât şi logica mentenanţei aeronavelor şi exigenţele sistemelor de asigurare a calităţii. Programul de studii a fost dezvoltat în strânsă legătură cu mediul economic şi are parteneri companii importante din domeniul aerospaţial, precum Aerostar, BMT Aerospace şi Sonovision. Absolvenţii programului vor putea ocupa poziţii de inginer de fabricaţie, inginer de proces, inginer de mentenanţă, inginer de calitate sau specialist în planificarea producţiei, în companii din industria aerospaţială, dar şi în domenii conexe atât în România, cât şi în străinătate.
Filmul „Fjord”, regizat de Cristian Mungiu, va fi prezentat la Oslo/PIX Film Festival, care se desfăşoară până pe 30 august, în capitala Norvegiei. Câştigătoare a Palme d’Or la ediţia din acest an a Festivalului de Film de la Cannes, pelicula va închide festivalul cu trei proiecţii în prezenţa regizorului şi a membrilor echipei, cu sprijinul Institutului Cultural Român şi al Ambasadei României în Norvegia. Premiera va avea loc vineri, 28 august, în vreme ce celelalte două proiecţii sunt programate pe 29 şi 30 august. „Fjord” urmăreşte povestea unei familii româno-norvegiene care se mută din România într-o mică localitate din Norvegia. Atunci când şcoala suspectează că părinţii practică pedeapsa fizică asupra minorilor, intervenţia instituţiilor declanşează un conflict care pune faţă în faţă valori şi mentalităţi diferite despre familie, educaţie, libertate individuală şi responsabilitatea statului. În rolurile principale apar Sebastian Stan şi Renate Reinsve, alături de Ellen Dorrit Petersen şi Lisa Loven Kongsli. Filmul a fost descris de cotidianul francez Le Monde drept „o ciocnire a unor lumi opuse”.
