PNRR la final
31 august a fost termenul limită pentru îndeplinirea reformelor și investițiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 01.09.2026, 12:00
PNRR a ajuns la final și în România. Până în ultima zi au fost recepţii de obiective finalizate şi adoptări de acte normative în sedința Guvernului care să asigure cât mai multe angajamente asumate şi jaloane îndeplinite.
La Târgu Mureş a fost inaugurat noul Centru chirurgical cardiovascular de la Institutul Inimii, iar pe autostrada Moldovei A7 s-a deschis circulaţiei încă un tronson de aproape 50 de km. În România vor rămâne investiţii importante, afirmă premierul interimar liberal Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan: „Sunt proiectele importante în infrastructura mare, care înseamnă căi ferate modernizate şi electrificate, care înseamnă reţeaua de spitale din România, foarte multe proiecte care ţin de calitatea învăţământului din şcolile din ţară, în aproape toate reşedinţele de judeţ. Cea mai mare parte a şcolilor modernizate, dotate, reabilitate cu infrastructură corespunzătoare de ultimă generaţie. De asemenea sunt foarte multe proiecte de eficienţă energetică pentru autorităţile locale pe care le-au finalizat în bună regulă.”
Ilie Bolojan a precizat că fondurile din PNRR au fost în valoare de 13,5 miliarde de euro în componenta de grant, adică fonduri nerambursabile, şi aproximativ şapte miliarde de euro partea de împrumut, componentă diminuată treptat, pentru a reduce cât mai mult riscul de a pierde bani europeni.
S-au pierdut, totuşi, fonduri consistente, de exemplu 770 de milioane de euro pentru ratarea reformei salarizării bugetarilor sau aproape 100 de milioane pentru măsurile incomplete din domeniul decarbonizării. Șeful guvernului a explicat că, din cauza întârzierilor în realizarea unor noi capacități de producție, înlocuirea centralelor pe cărbune a fost imposibilă.
În zilele următoare se fac evaluări şi verificări, iar apoi autorităţile vor face o prezentare cu cifre exacte, a precizat premierul interimar. În opinia sa, implementarea PNRR a fost afectată de întârzieri și de probleme care au apărut încă din primele etape ale programului. El a precizat, totodată, că România a renegociat în ultimii ani o serie de jaloane și a redus amploarea unor angajamente. Din cele peste 15.000 de investiții asumate, aproape 4500 de proiecte au rămas nefinalizate sau nerecepționate.
În comparație cu restul UE, România se situează la coada clasamentului în ceea ce privește procentul de bani încasați efectiv din PNRR reușind să securizeze doar aproximativ 61% din totalul alocării sale revizuite. Campioanele absolute la obținerea banilor din PNRR sunt Spania și Italia – care au atras 90-100% din fonduri. Celor două sunt urmate de Portugalia și Grecia – cu o rată de absorție de 80-85%.
Majoritatea statelor UE au obținut în jur de 70-75% din fondurile alocate inițial, Polonia a obținut peste 65% din bani, în ultimul an accelerând puternic cererile de finanțare. În tot acest context, România – aflată în coada clasamentului – este depășită doar de Bulgaria – care a obținut doar 53% din fondurile PNRR, țara fiind afectată de instabilitate politică puternică.
