Starea Uniunii 2026
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat pentru o Uniune mai puternică, mai independentă şi mai capabilă să facă faţă unui context internaţional marcat de războiul din Ucraina.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 17.09.2026, 11:40
Europa trebuie să îşi construiască propria apărare, să îşi reducă dependenţele energetice şi comerciale şi să limiteze accesul copiilor la reţelele sociale. Sunt câteva dintre direcţiile enunţate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul despre starea Uniunii, în care a propus, de asemenea, un mecanism european de reacţie la ameninţările de securitate, asemănător articolului 4 din Tratatul NATO.
Una din urgenţele Uniunii vine din mediul online, de la manipulare şi dezinformare până la efectul reţelelor sociale în rândul copiilor. Or, Ursula von der Leyen vrea să limiteze accesul celor mici, iar Comisia propune o lege europeană pentru copii, cu un sistem gradual de protecţie. Astfel, copiii sub 13 ani nu vor avea acces la reţelele sociale, iar cei sub 15 ani nu vor mai avea un cont personal. Aceste conturi vor fi create şi supravegheate de părinţi, cu funcţii limitate şi restricţii de timp – o oră pe zi.
În domeniul securităţii, von der Leyen anunţă o nouă strategie europeană şi propune un mecanism de urgenţă. Dacă un stat membru îl activează, toate celelalte ar urma să se reunească pentru a coordona răspunsuri la ameninţări care nu reprezintă un atac armat, dar care pun în pericol securitatea naţională. Ea relansează şi ideea de Consiliul European de Securitate.
În privinţa Ucrainei, Bruxelles-ul vrea să dezvolte, împreună cu Kievul, un sistem modular şi accesibil de apărare a antirachetă, numit FREIA. Ursula von der Leyen spune că, săptămâna trecută, a fost aprobată achiziţia de rachete americane Patriot, dar că Europa nu trebuie să depindă în viitor de un singur furnizor.
În plan global, şefa Comisiei Europene se uită către Canada. Ea propune trecerea de la acordul comercial la o alianţă pentru viitor şi invită Ottawa să devină primul membru asociat al UE. Premierul canadian, Mark Carney, a fost, de altfel, prezent în plenul Parlamentului European şi a aplaudat îndelung. Relaţia dintre cele două blocuri s-a strâns tot mai mult, pe fondul agresivităţii economice şi politice a administraţiei americane Trump.
Una dintre probleme rămâne energia şi dependenţa de import, din cauza crizei provocate de închiderea Strâmtorii Ormuz. Uniunea a plătit 90 de miliarde de euro în plus pentru aceeaşi cantitate de combustibili importaţi. Pentru a contrabalansa, Ursula von der Leyen vrea accelerarea electrificării şi a investiţiilor în reţele. Ţinta este dublarea ponderii electricităţii până în 2040, ceea ce ar putea reduce factura importurilor de combustibil fosil cu 260 de miliarde de euro anual.
Când este vorba despre dependenţe, este vorba şi de China. Peste 80% din materiile rare sau critice provin din China, iar pentru unele pământuri rare dependenţa ajunge la 90%. Pentru a echilibra situaţia, Ursula von der Leyen anunţă crearea unei corporaţii europene pentru materii prime critice, care să asigure aprovizionarea Uniunii din alte surse. Peste această dependenţă se suprapune şi deficitul comercial cu Beijingul, cu care Bruxelles-ul negociază de ceva vreme, dar fără rezultate.
