Jurnal românesc – 03.11.2026
41,7% dintre părinţii români care lucrează în străinătate intenţionează să revină definitiv în România în următorii ani, iar peste o treime dintre aceştia afirmă că relaţia cu propriul copil a devenit mai distantă, potrivit unei cercetări realizate de Salvaţi Copiii România, cu finanţarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 03.11.2026, 13:00
41,7% dintre părinţii români care lucrează în străinătate intenţionează să revină definitiv în România în următorii ani, iar peste o treime dintre aceştia afirmă că relaţia cu propriul copil a devenit mai distantă, potrivit unei cercetări realizate de Salvaţi Copiii România, cu finanţarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie-octombrie, în rândul părinţilor din diaspora, în cadrul proiectului ‘Sună-i zilnic! Conexiune dincolo de graniţe’. Întrebaţi ce consideră că îi lipseşte cel mai mult copilului în relaţia cu ei, 40,5% dintre părinţi au indicat timpul petrecut împreună, iar 31,3% dragostea şi afecţiunea manifestate direct. Alţi 14% au menţionat absenţa de la momentele importante din viaţa copilului, în timp ce 6% au indicat lipsa sprijinului în problemele cotidiene. Doar 2% consideră că absenţa lor nu creează niciun gol în relaţia cu copilul. În ceea ce priveşte capacitatea de a le oferi copiilor sprijin emoţional de la distanţă, doar 39% dintre respondenţi consideră că reuşesc acest lucru. Totodată, 43% afirmă că reuşesc să fie alături de copii în momentele importante ale vieţii lor, chiar dacă se află în străinătate. Mai mult de jumătate dintre părinţii respondenţi spun că nu sunt în contact direct cu şcoala sau grădiniţa copilului. Principalele obstacole în calea unei implicări mai mari în viaţa copilului sunt distanţa fizică, programul de muncă şi costurile deplasărilor în România.
Un proiect cultural dedicat românilor din diaspora prinde contur în localitatea El Molar, din zona metropolitană Madrid, Spania, unde s-au pus bazele creării unui spaţiu denumit simbolic „CARTE DIASPORA”, în cadrul Bibliotecii locale. Propunerea pentru acest proiect aparţine redactorului Radio Iaşi, Petronela Cotea Mihai, şi se înscrie într-un turneu jurnalistic desfăşurat în Spania, într-un an cu o semnificaţie specială pentru postul public regional: împlinirea a 85 de ani de la înfiinţare. Un prim gest simbolic pentru viitorul spaţiu cultural „CARTE DIASPORA” l-a constituit dăruirea unor cărţi în limba română, oferite de Radio Iaşi şi de scriitoarea şi poeta Mariana Căuşteanu Răciulă. Volumele sunt destinate comunităţii româneşti din El Molar şi din împrejurimi, reprezentând începutul unui demers de promovare a lecturii în limba maternă şi de păstrare a identităţii lingvistice şi culturale în rândul românilor care trăiesc dincolo de graniţele României. Situată la aproximativ 40 de kilometri nord de Madrid, localitatea El Molar numără aproximativ 10.500 de locuitori, iar comunitatea românească este cea mai numeroasă dintre comunităţile de cetăţeni străini.
Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii, şi Ambasada României la Cairo, susţin participarea scriitorului Bogdan-Alexandru Stănescu în cadrul Programului de rezidenţe literare ‘Panait Istrati’, ediţia noiembrie 2026, la Cairo, Egipt. Această rezidenţă este destinată încurajării schimburilor culturale româno-egiptene, în contextul aniversării, în acest an, a 120 de ani de relaţii diplomatice între România şi Egipt. Autorul va susţine prelegeri despre cărţile sale cele mai recente, Abraxas, Soarele negru şi Peştii cubanezi, şi va participa la întâlniri profesionale cu specialişti din domeniul literar şi editorial. Programul de rezidenţe a fost lansat în cursul acestui an printr-un parteneriat între ICR şi Ambasada României la Cairo, ca iniţiativă de durată care să continue conexiunile culturale stabilite odată cu participarea României ca Invitat de Onoare la Târgul Internaţional de Carte de la Cairo în ianuarie-februarie 2026. Programul are ca obiectiv consolidarea legăturilor literare şi editoriale dintre cele două ţări prin punerea în legătură directă a profesioniştilor români din domeniu cu omologii lor egipteni.
Festivalul Filmului Românesc de la Munchen, cel mai mare festival de film românesc organizat în afara graniţelor ţării, aniversează anul acesta 20 de ediţii, urmând să se desfăşoare în perioada 5 – 14 noiembrie la Muzeul Filmului din Munchen. Programul aniversar propune o incursiune în cinematografia românească actuală, de la drama istorică şi socială la comedie, film de autor şi producţii dedicate publicului tânăr, abordând teme precum memoria trecutului comunist, migraţia, relaţiile familiale, identitatea şi diversitatea culturală. Organizat de asociaţia GeFoRum – Asociaţia pentru Promovarea Culturii şi Tradiţiilor Româneşti (‘Gesellschaft zur Forderung der Rumanischen Kultur und Tradition e. V.’) – festivalul reprezintă una dintre cele mai longevive şi consistente iniţiative de promovare a cinematografiei româneşti în străinătate. Cele două decenii de existenţă au coincis cu perioada de afirmare internaţională a Noului Val românesc, ale cărui producţii au câştigat unele dintre cele mai prestigioase distincţii ale cinematografiei mondiale. Ediţia aniversară va fi deschisă joi, 5 noiembrie, la orele 19:00, cu filmul ‘Cravata galbenă’ (‘The Yellow Tie’), dedicat vieţii şi carierei marelui dirijor român Sergiu Celibidache, interpretat de actorul american John Malkovich. Festivalul Filmului Românesc de la Munchen este organizat în cadrul mai larg al Zilelor Culturii Române, desfăşurate între 3 şi 20 noiembrie.
