Jurnal românesc – 27.02.2014
Autorităţile române au anunţat că 12 persoane rănite în incidentele violente din Ucraina vor fi tratate la Bucureşti. Răniţii vor fi aduşi în ţară cu o aeronavă a Ministerului Apărării, la bordul căreia se va afla şi o echipă SMURD. Ucraina a cerut ajutorul ţărilor europene, iar Germania şi Polonia au fost primele ţări care şi-au oferit sprijinul. MAE de la Bucureşti le recomandă cetăţenilor români să evite deplasările în Ucraina, din cauza situaţiei instabile din această ţară. Cei aflaţi în situaţii deosebite pe teritoriul statului vecin se pot adresa Ambasadei României la Kiev şi Consulatelor Generale de la Cernăuţi şi Odessa.
Mihai Pelin, 27.02.2014, 11:08
Autorităţile române au anunţat că 12 persoane rănite în incidentele violente din Ucraina vor fi tratate la Bucureşti. Răniţii vor fi aduşi în ţară cu o aeronavă a Ministerului Apărării, la bordul căreia se va afla şi o echipă SMURD. Ucraina a cerut ajutorul ţărilor europene, iar Germania şi Polonia au fost primele ţări care şi-au oferit sprijinul. MAE de la Bucureşti le recomandă cetăţenilor români să evite deplasările în Ucraina, din cauza situaţiei instabile din această ţară. Cei aflaţi în situaţii deosebite pe teritoriul statului vecin se pot adresa Ambasadei României la Kiev şi Consulatelor Generale de la Cernăuţi şi Odessa.
Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a discutat, la Bucureşti, cu Înaltul Comisar pentru Minorităţi Naţionale al OSCE (ÎCMN), Astrid Thors, despre respectarea drepturilor persoanelor aparţinând comunităţilor româneşti din statele vecine României. În ce priveşte românii din Serbia, oficialul de la Bucureşti a accentuat importanţa respectării nediferenţiate a drepturilor acestora şi a asigurării accesului la serviciul religios în limba maternă. Totodată, a fost discutată şi problema minorităţii române din Ucraina, în contextul recentei abrogări de către parlamentul ucrainean a Legii privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic. Titus Corlăşean a precizat că este important ca Ucraina să menţină nivelul de protecţie, deja câştigat, al drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din această ţară. Pe de altă parte, a fost abordată situaţia şcolilor cu grafie latină din Transnistria. Oficialul român a arătat că perspectivele de agravare, evidenţiate de acţiunile unilaterale ale autorităţilor separatiste de la Tiraspol împotriva celor 8 şcoli, impun reacţii rapide, eficiente şi concrete.
Caporalul român Ionut-Adrian Văduva a fost declarat „Eroul zilei” de către ISAF, pentru că a descoperit la timp un dispozitiv explozibil improvizat în Afganistan, informeaza Ambasada SUA de la Bucureşti. In timpul unei operaţiuni de recunoaştere el a identificat un dispozitiv explozibil improvizat şi l-a marcat ca atare. Românul a raportat ce a găsit, iar dispozitivul a fost detonat controlat, ceea ce a asigurat libertatea de mişcare şi securitatea trupelor aliate. In prezent, in Afganistan sunt prezenţi circa 1000 de militari romani, care urmeaza sa fie retrasi până la finele lui 2014, alături de toate trupele NATO.
Guvernul Marii Britanii este pus în faţa perspectivei unei proceduri în justiţie în legătură cu decizia de a suspenda sprijinul financiar pentru mii de studenţi români şi bulgari, care susţin că miniştrii au recurs la acest gest din disperarea de a părea că adoptă o poziţie dură cu privire la imigraţie, relatează cotidianul The Guardian. Executivul britanic a suspendat granturile şi creditele după ce unii miniştri au indicat că a crescut numărul studenţilor din cele două ţări care cer sprijin de întreţinere. Autorităţile au încetat complet sprijinul financiar în noiembrie 2013 şi au cerut dovezi suplimentare că studenţii beneficiari trăiesc de trei ani în Marea Britanie. Această decizie a coincis cu retorica tot mai ostilă cu privire la fluxul care se prevedea de cerşetori şi pretendenţi iliciţi de beneficii din cele două ţări, odată ridicate restricţiile de acces pe piaţa muncii, la 1 ianuarie 2014, aminteşte The Guardian.
Parlamentari de la putere şi din opozitie din parlamentul de la Bucureşti au iniţiat o propunere legislativa privind instituirea Comitetelor românilor din diaspora. Scopul acestui proiect de lege este asigurarea unui grad mai mare de legitimitate reprezentantilor comunitatilor de români din afara granitelor tarii. Initiatorii spun ca infiintarea comitetelor vine in intâmpinarea nevoii autoritatilor romane de a se apropia mai mult de cetatenii plecati in afara tarii, dar si a nevoii diasporei romanesti, care doreste o comunicare directa si eficienta prin canale oficiale cu statul roman. Propunerea vizeaza ca in fiecare circumscriptie consulara in care sunt inregistrati cel putin 30.000 de cetateni romani inscrisi pe listele actualizate sa se instituie prin decret al MAE un Comitet al romanilor din diaspora. Reprezentanta consulara va fi cea care va facilita participarea comitetului la intalnirile oficiale cu autoritatile locale pe tema situatiilor de interes ale comunitatii reprezentate.
