Jurnal românesc – 18.03.2014
Nouă militari români vor fi decoraţi, miercuri, la Bucureşti, la sediul Statului Major al Forţelor Terestre, de ambasadorul Franţei în România, Philippe Gustin. Românii au participat alături de colegii lor francezi la misiunea ISAF din Afganistan, din a doua jumătate a anului 2012 şi până la finele anului 2013. Prin acordarea acestor decoraţii, autorităţile militare franceze doresc să îşi arate recunoştinţa pentru devotamentul, profesionalismul şi spiritul de colaborare de care militarii români au dat dovadă pe tot parcursul misiunii, precizează Ambasada Franţei. Totodată, ceremonia marchează excelenta colaborare în domeniul apărării între Franţa şi România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 18.03.2014, 12:33
Nouă militari români vor fi decoraţi, miercuri, la Bucureşti, la sediul Statului Major al Forţelor Terestre, de ambasadorul Franţei în România, Philippe Gustin. Românii au participat alături de colegii lor francezi la misiunea ISAF din Afganistan, din a doua jumătate a anului 2012 şi până la finele anului 2013. Prin acordarea acestor decoraţii, autorităţile militare franceze doresc să îşi arate recunoştinţa pentru devotamentul, profesionalismul şi spiritul de colaborare de care militarii români au dat dovadă pe tot parcursul misiunii, precizează Ambasada Franţei. Totodată, ceremonia marchează excelenta colaborare în domeniul apărării între Franţa şi România.
România a înregistrat, în luna februarie, o rată anuală a inflaţiei de 1,3%, depăşind media din UE (0,8%), conform datelor Eurostat. Cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei s-au înregistrat în Bulgaria (minus 2,1%), Cipru (minus 1,3%) şi Grecia (minus 0,9%), iar cele mai ridicate au fost în Malta şi Finlanda (ambele cu 1,6%).
Percepţia românilor despre independenţa justiţiei se situează la unul dintre cele mai scăzute niveluri din UE, raportat la perioada 2012-2013, dar înregistrează totuşi o creştere faţă de 2010-2012, conform celui de-al doilea tablou de bord al UE privind justiţia, publicat de CE. România se află pe locul 26 în ceea ce priveşte percepţia asupra independenţei justiţiei, depăşind doar Bulgaria şi Slovacia. La acest capitol, în fruntea clasamentului se află Finlanda, Irlanda şi Marea Britanie. În ierarhia eficienţei sistemelor de justiţie, alcătuită după timpul de soluţionare a litigiilor civile şi comerciale, România se situează pe locul 10, după ţări ca Germania, Suedia sau Cehia, dar în faţa Poloniei, Franţei şi Italiei. În ceea ce priveşte bugetul pe cap de locuitor pentru funcţionarea tribunalelor, România este ultima din UE.
Doi români se află pe listele coaliţiei Adunarea Bleu Marine, susţinuta de Frontul Naţional, în regiunile Rhône şi Pyrénées-Orientales, în alegerile municipale din Franţa. Alături de români, pe liste figurează aproximativ 80 de străini, între care portughezi, spanioli şi bulgari. Pe de altă parte, peste 130 de candidaţi străini s-au înscris şi la alegerile din departamentele Drôme şi Ardèche din sud-estul Franţei. Printre ei se numără şi românca Ana Lumânaru, un kinetoterapeut în vârstă de 33 de ani. Pe 23 şi 30 martie au loc în Franţa alegerile locale. Pot participa la vot francezii, dar şi cetăteni ai UE dacă sunt înscrişi pe listele electorale sau dacă plătesc impozitele în această ţară. De asemenea, aceşti europeni pot fi aleşi consilieri municipali, dar nu primari sau viceprimari.
Senatorii români au adoptat un proiect de lege prin care este înfiinţată Regia Autonomă Administraţia Canalului Siret-Bărăgan, care va desfăşura activităţi de interes public naţional. Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz şi urmează votul deputaţilor. România dispune de o suprafaţă arabilă de peste 10 milioane de hectare, însă producţiile agricole care se obţin sunt mici. Soluţia problemei constă în irigarea acestor suprafeţe. Astfel, în 1988 statul român aproba proiectul pentru realizarea canalului Siret-Bărăgan, dar acesta a fost oprit în lipsa fondurilor după construirea a doar şase kilometri dintr-un total de 190 kilometri prevăzuţi. După 1990, au existat mai multe tentative de reluare a lucrărilor, din partea diferitelor guverne, dar fără rezultate concrete.
