Jurnal românesc – 24.03.2014
România are un sold pozitiv de la aderarea la UE, în 2007, întrucât a primit fonduri în valoare de 21,3 miliarde de euro şi a plătit la bugetul european 10,6 miliarde de euro, a declarat Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. El a ţinut să demonteze „legenda” mult vehiculată potrivit căreia România a plătit mai mult la bugetul comun european decât a luat. Adrian Vasilescu a mai spus că cel mai prost an în materie de absorbţie a fondurilor europene a fost 2007, iar cel mai bun, 2013. Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, România trebuie să cheltuiască eligibil, în 2014, aproximativ 2,8 miliarde euro.
Mihai Pelin, 24.03.2014, 11:44
România are un sold pozitiv de la aderarea la UE, în 2007, întrucât a primit fonduri în valoare de 21,3 miliarde de euro şi a plătit la bugetul european 10,6 miliarde de euro, a declarat Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu. El a ţinut să demonteze „legenda” mult vehiculată potrivit căreia România a plătit mai mult la bugetul comun european decât a luat. Adrian Vasilescu a mai spus că cel mai prost an în materie de absorbţie a fondurilor europene a fost 2007, iar cel mai bun, 2013. Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, România trebuie să cheltuiască eligibil, în 2014, aproximativ 2,8 miliarde euro.
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii organizează, la Muzeul Universităţii Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, expoziţia Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele Securităţii”. Expoziţia beneficiază de sprijinul Casei Regale a României şi este deschisă publicului până pe 4 mai. Silit să abdice în 1947 şi să se exileze de guvernul comunist instalat de trupele sovietice de ocupaţie, ultimul rege al României, Mihai I, a revenit în ţară la sfarşitul anilor ’90, când şi-a redobandit cetăţenia română şi o parte din proprietăţi. Stră-strănepot al reginei Victoria a Marii Britanii şi văr de gradul trei al reginei Elisabeta a II-a, Mihai I al României este singurul şef de stat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial aflat în viaţă.
În România, asigurătorii locali aveau la sfârşitul anului trecut patru milioane de contracte de asigurări de locuinţe în vigoare, cu circa o jumătate de milion de poliţe mai mult decât în decembrie 2012. Potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară, determinantă pentru această evoluţie a fost accelerarea afacerilor pe segmentul poliţelor obligatorii în a doua jumătate a anului trecut. Asigurările facultative au stagnat în apropierea nivelului de 3,3 milioane de contracte, din ce în ce mai puţini clienţi ale căror poliţe au expirat fiind convinşi de asigurători să încheie un nou contract. Nivelul record de asigurări a fost atins în 2011, când numărul total al poliţelor ajunsese la aproximativ cinci milioane.
Preţurile locuinţelor din România au înregistrat anul trecut cea mai mare scădere comparativ cu alte 42 de state, se arată într-un studiu realizat de un portal imobiliar, pe baza preţurilor medii. Potrivit studiului, scăderea este de peste zece procente, după ce, în 2012, aceasta a fost de aproape şase procente. Piaţa românească a reuşit astfel să se situeze sub ţări precum Spania, Grecia sau Irlanda, care ocupau în 2012 topul reducerilor de preţuri la locuinţe.
În România, s-a dat startul la „Rabla 2014”, în care producătorii şi dealerii îşi pot depune dosarele pentru a-şi vinde autoturismele cu ajutorul acestui program. Începând din acest an, tichetele electronice vor fi extrase de dealerii auto dintr-o bază de date naţională, pe măsură ce se înscriu solicitanţii. Cei care vor să achiziţioneze un voucher în valoare de 6.500 de lei (1440 euro) vor merge direct la dealerii validaţi în program şi au la dispoziţie 30 de zile pentru casarea şi radierea maşinii vechi şi pentru achiziţia celei noi. Autorităţile cred că prin această măsură va fi evitată specula cu tichete. În acest an vor fi alocate 20.000 de tichete, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice. În 2013 au fost alocate 23.000 de tichete, dintre care au fost valorificate 13.385 prin cumpărarea de maşini noi.
