Jurnal românesc – 10.10.2014
“Solidaritate cu Basarabia” este mesajul pe care vor să-l transmită participanţii la o amplă manifestaţie ce va avea loc, duminică, la Bucureşti. Ei cer Unirea Republicii Moldova cu România, drept singura soluţie ca românii basarabenii să evite soarta Ucrainei în actualul context geopolitic. Va fi a treia ediţie a Marşului pentru Basarabia, manifestare inaugurată în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii de către Rusia, pe atunci, ţaristă.
Bogdan Matei, 10.10.2014, 11:49
“Solidaritate cu Basarabia” este mesajul pe care vor să-l transmită participanţii la o amplă manifestaţie ce va avea loc, duminică, la Bucureşti. Ei cer Unirea Republicii Moldova cu România, drept singura soluţie ca românii basarabenii să evite soarta Ucrainei în actualul context geopolitic. Va fi a treia ediţie a Marşului pentru Basarabia, manifestare inaugurată în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii de către Rusia, pe atunci, ţaristă.
Prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian, a pledat pentru construirea unui nou pod rutier peste râul Tisa, între România şi Ucraina. El a mai spus că deschiderea Maramureşului spre regiunea ucraineană Ivano – Frankivsk este benefică pentru locuitorii de o parte şi alta a graniţei.
Deputatul de diaspora în Parlamentul de la Bucureşti Eugen Tomac a cerut respectarea de către Belgrad a protocolului bilateral dintre România şi Serbia asupra protecţiei minorităţilor naţionale. Românii din Valea Timocului, a adăugat el, trebuie să beneficieze de educaţie, viaţă religioasă şi presă în limba maternă, aşa cum comunitatea sârbă din România se bucură de toate aceste drepturi. “Este inadmisibil că autorităţile de la Belgrad una spun la Bucureşti, alta la Bruxelles şi cu totul altfel acţionează în Serbia în privinţa celor câteva sute de mii de etnici români din Valea Timocului” – a mai spus Tomac.
O serie de manifestări cu caracter aniversar au marcat împlinirea a 65 de ani de activitate neîntreruptă a Catedrei de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii din oraşul maghiar Szeged. Aceasta a fost fondată în octombrie 1949, sub conducerea profesorului Pállfy Endre, un cetăţean român de etnie maghiară, originar din zona Năsăudului, care s-a mutat în Ungaria după cel de Al Doilea Război Mondial.
Ministerul de Externe de la Bucureşti a salutat progresele realizate în ultima perioadă în plan academic, precum şi dezvoltarea a numeroase programe de studii asupra Holocaustului din România. “Suntem recunoscători comunităţii evreieşti originare din România, care a contribuit la perfectarea acestor programe. Acestea se vor constitui în părţi componente esenţiale ale patrimoniului spiritual românesc comun, a cărui păstrare şi transmitere către generaţiile viitoare nu ar fi posibile fără aportul istoric şi cultural al evreilor români”, a declarat ministrul Titus Corlăţean, cu ocazia Zilei Naţionale pentru Comemorarea Holocaustului.
Conducerea companiei TAROM neagă posibilitatea declanşării unei greve a personalului navigant în următoarele două săptămâni, aşa cum s-a vehiculat în presă. În prezent, au loc negocieri pentru elaborarea unor acorduri care vor fi încheiate atât în funcţie de solicitările sindicatelor, cât şi de prevederile legale şi bugetul companiei, se arată într-un comunicat TAROM. Luna trecută, compania s-a confruntat cu proteste spontane ale piloţilor şi însoţitorilor de bord, ceea ce a dus la anularea sau întârzierea multor curse interne şi internaţionale.
