Jurnal românesc – 18.11.2014
Teodor Meleşcanu şi-a anunţat marţi demisia din funcţia de ministru de externe şi a cerut, din nou, scuze românilor din diaspora care, pe 16 noiembrie, în turul doi al prezidenţialelor, au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot. El a explicat că MAE a luat toate măsurile pentru ca procesul să se desfăşoare în condiţii de corectitudine, legalitate şi neutralitate, dar nu a fost posibilă suplimentarea secţiilor de vot în diasporă. Meleşcanu a precizat ca in turul doi al alegerilor prezidentiale, în străinătate s-a înregistrat un record absolut de participare, aproape 400 de mii de oameni, raportat la toate scrutinele care au avut loc în diaspora după 1990. El a mai spus că responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului juridic existent. Meleşcanu a preluat portofoliul MAE în 10 noiembrie, după ce Titus Corlăţean şi-a dat demisia, în urma criticilor privind organizarea primului tur al alegerilor prezidenţiale în diaspora. După alegeri, premierul Victor Ponta şi preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohanis, au declarat că alegerile din acest an au arătat că România are nevoie de o nouă legislaţie şi logistică privind votul din diaspora. Mii de români au stat la coadă pentru a vota pe 2 şi 16 noiembrie în multe oraşe europene, o parte dintre ei nereuşind să-şi exprime opţiunea, ceea ce a dus la incidente. In unele oraşe fortele de ordine locale au recurs la gaze lacrimogene pentru a-i indeparta pe protestatari. In semn de solidaritate cu diaspora, mii de romani din ţară au organizat proteste de stradă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 18.11.2014, 12:15
Teodor Meleşcanu şi-a anunţat marţi demisia din funcţia de ministru de externe şi a cerut, din nou, scuze românilor din diaspora care, pe 16 noiembrie, în turul doi al prezidenţialelor, au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot. El a explicat că MAE a luat toate măsurile pentru ca procesul să se desfăşoare în condiţii de corectitudine, legalitate şi neutralitate, dar nu a fost posibilă suplimentarea secţiilor de vot în diasporă. Meleşcanu a precizat ca in turul doi al alegerilor prezidentiale, în străinătate s-a înregistrat un record absolut de participare, aproape 400 de mii de oameni, raportat la toate scrutinele care au avut loc în diaspora după 1990. El a mai spus că responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului juridic existent. Meleşcanu a preluat portofoliul MAE în 10 noiembrie, după ce Titus Corlăţean şi-a dat demisia, în urma criticilor privind organizarea primului tur al alegerilor prezidenţiale în diaspora. După alegeri, premierul Victor Ponta şi preşedintele ales al Romaniei, Klaus Iohanis, au declarat că alegerile din acest an au arătat că România are nevoie de o nouă legislaţie şi logistică privind votul din diaspora. Mii de români au stat la coadă pentru a vota pe 2 şi 16 noiembrie în multe oraşe europene, o parte dintre ei nereuşind să-şi exprime opţiunea, ceea ce a dus la incidente. In unele oraşe fortele de ordine locale au recurs la gaze lacrimogene pentru a-i indeparta pe protestatari. In semn de solidaritate cu diaspora, mii de romani din ţară au organizat proteste de stradă.
Preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru câştigarea alegerilor prezidenţiale din România, relatează Deutsche Welle. Intr-un mesaj adresat lui Iohannis, seful statului german a promis că Berlinul va continua să sprijine reformele din România, mai ales în privinţa îmbunătăţirii statului de drept. Gauck şi-a exprimat încrederea că relaţiile bune, de prietenie, între Germania şi România vor fi dezvoltate şi aprofundate atât la nivel european, cât şi internaţional. Iohannis a fost felicitat pentru victoria în alegerile de duminică şi de preşedintele în exerciţiu al Consiliului European, Herman Van Rompuy, care s-a declarat increzator ca acesta va depune toate eforturile şi se va implica în întregime, împreună cu guvernul, pentru a ajuta România să facă faţă viitoarelor provocări politice, economice şi sociale, si va contribui la dezvoltarea în continuare a UE. Preşedintele Rep.Moldova, Nicolae Timofti, l-a invitat pe preşedintele ales al României să facă în viitorul apropiat o vizită la Chişinău. Timofti şi-a exprimat încrederea că relaţiile bilaterale de prietenie şi de bună înţelegere care au cunoscut o ascensiune puternică în ultimii ani, vor continua să se dezvolte cu aceeaşi intensitate.
Exerciţiile militare bilaterale, prezenţa navelor militare americane în portul Constanţa şi a militarilor americani la „Mihail Kogălniceanu”, ca şi sprijinul acordat de partea americană în cadrul NATO sunt acţiuni care demonstrează că Parteneriatul româno-american este unul valoros, funcţional şi important pentru România. Declaraţia îi aparţine ministrului apărării naţionale, Mircea Duşa, şi a fost făcută la întâlnirea cu Rose Gottoemuller, subsecretar de stat pentru controlul armamentului şi securitate internaţională şi cu alţi înalţi oficiali ai Departamentului de Stat şi ai Departamentului Apărării din SUA, aflaţi la Bucureşti. Duşa a subliniat că partea română doreşte permanentizarea, extinderea şi întărirea rolului bazei de la Mihail Kogălniceanu.
