Jurnal românesc – 9.12.2014
Guvernul de la Bucureşti a amânat cu încă cinci ani, până în 2019, termenul la care călătorii vor putea fi despăgubiţi, dacă trenurile cu care circulă pe teritoriul României înregistrează întârzieri. Executivul consideră că, din cauza infrastructurii deficitare, Compania de Căi Ferate nu poate fi trasă la răspundere pentru întârzieri. În timp ce normele europene stabilesc despăgubiri dacă trenurile întârzie, în România un călător poate fi despăgubit numai în instanţă. Este a doua oară când autorităţile de la Bucureşti amână aplicarea acestei norme a Uniunii Europene, după ce au procedat similar şi în 2009.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 09.12.2014, 13:25
Guvernul de la Bucureşti a amânat cu încă cinci ani, până în 2019, termenul la care călătorii vor putea fi despăgubiţi, dacă trenurile cu care circulă pe teritoriul României înregistrează întârzieri. Executivul consideră că, din cauza infrastructurii deficitare, Compania de Căi Ferate nu poate fi trasă la răspundere pentru întârzieri. În timp ce normele europene stabilesc despăgubiri dacă trenurile întârzie, în România un călător poate fi despăgubit numai în instanţă. Este a doua oară când autorităţile de la Bucureşti amână aplicarea acestei norme a Uniunii Europene, după ce au procedat similar şi în 2009.
Înfiinţarea unui serviciu de trecere a Dunării cu bacul între Isaccea şi Orlovka, regiunea Odessa din Ucraina, depinde exclusiv de Guvernul României, susţine preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu. El a menţionat că pentru demararea lucrărilor pe malul românesc al Dunării mai este nevoie de aprobarea unui act normativ. Realizarea trecerii între cele două localităţi a fost anunţată de autorităţile tulcene încă din anul 1998, atunci când s-a înfiinţat Euroregiunea Dunărea de Jos, structură de cooperare transfrontalieră care cuprinde judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea din România, regiunea Odessa din Ucraina şi raioanele Cahul şi Cantemir din Republica Moldova. Infrastructura colaterală punctului de trecere vamală – spaţii pentru servicii, motel, zonă duty-free, depozite – a fost evaluată la peste zece milioane de euro. Punctul de trecere Isaccea-Orlovka este considerat varianta cea mai convenabilă pentru transportatorii internaţionali de mărfuri, fiindcă Dunărea poate fi traversată acolo în maximum 30 de minute.
Curtea Constituţională de la Chişnău va examina o sesizare privind neutralitatea, depusă de parlamentari liberali care doresc aderarea la NATO. Conform Constituţiei, Republica Moldova este neutră şi nu admite desfasurarea de trupe străine pe teritoriul său, dar liderul liberal, fostul şef interimar al statului Mihai Ghimpu, consideră aceste prevederi drept nule, dată fiind prezenta militarilor ruşi în Transnistria.
Elveţia a selecţionat 28 de proiecte, în valoare de peste 250 de milioane de euro, care urmează să fie realizate până în 2019, având drept scop reducerea inegalităţilor economice şi sociale în România şi Bulgaria. Berna intenţionează în special să ajute România în procesul de integrare a romilor, să participe la lupta împotriva traficului cu fiinţe umane în Bulgaria şi să promoveze formarea profesională în cele două ţări. Lupta împotriva corupţiei figurează, de asemenea, printre obiectivele propuse. Această contribuţie se înscrie în cadrul sprijinului acordat de Elveţia noilor membri ai Uniunii Europene.
Uniunea Creştin-Socială din Bavaria, aliata la guvernare a Uniunii Creştin-Democrate conduse de cancelarul Angela Merkel, şi-a reformulat propunerea de a-i obliga pe imigranţii ce doresc să se stabilească în Germania să vorbească în limba germană şi la ei acasă. În urma controverselor stârnite de această iniţiativă, conservatorii bavarezi afirmă acum că imigranţii trebuie să vorbească germana zilnic. Discuţiile survin în contextul creşterii considerabile a numărului imigranţilor în Germania şi al dezbaterilor aprinse generate de problema numărului ridicat al solicitanţilor de azil. Propunerea CSU a fost intens criticată şi ironizată, în special pe reţelele de socializare, unde numeroase persoane au făcut glume pe seama dialectului bavarez, care are un accent şi nişte expresii greu de înţeles pentru germanii din afara regiunii.
