Jurnal românesc – 9.02.2015
Elevii români au revenit de luni la şcoală, după vacanţa intersemestrială. Al doilea semestru se va încheia la jumătatea lunii iunie şi se va desfăşura după un nou regulament şcolar. Acesta prevede, printre altele, amenzi pentru părinţii care nu îşi trimit copiii la şcoală, posibilitatea de a-şi exprima opţiunea pentru unele discipline aflate în oferta educaţională sau contestarea notelor în cazul lucrărilor scrise. Ca şi anul trecut, spre sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie vor avea loc simulări ale examenelor naţionale. Vacanţa de Paşti, în perioada 11-19 aprilie, va fi precedată de Şcoala altfel, o săptămână dedicată activităţilor extraşcolare.
Bogdan Matei, 09.02.2015, 12:27
Elevii români au revenit de luni la şcoală, după vacanţa intersemestrială. Al doilea semestru se va încheia la jumătatea lunii iunie şi se va desfăşura după un nou regulament şcolar. Acesta prevede, printre altele, amenzi pentru părinţii care nu îşi trimit copiii la şcoală, posibilitatea de a-şi exprima opţiunea pentru unele discipline aflate în oferta educaţională sau contestarea notelor în cazul lucrărilor scrise. Ca şi anul trecut, spre sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie vor avea loc simulări ale examenelor naţionale. Vacanţa de Paşti, în perioada 11-19 aprilie, va fi precedată de Şcoala altfel, o săptămână dedicată activităţilor extraşcolare.
Mii de persoane cu împrumuturi în franci elveţieni au protestat, din nou, duminică, la Bucureşti. Manifestaţii similare au avut loc la Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Craiova. Nemulţumiţi de creşterea cotaţiei la francul elveţian, manifestanţii au solicitat un act normativ prin care să fie posibilă conversia creditelor la cursul istoric plus 20%. Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, nu consideră, însă, că problema ar trebui rezolvată printr-o lege adoptată de Parlament sau printr-o hotărâre de guvern. El a apreciat că soluţia optimă rămâne rescadenţarea.
Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut, la Munchen, o întrevedere cu preşedinţii asociaţiilor germanilor originari din România. Prezent în oraşul bavarez pentru Conferinţa internaţională de securitate, Aurescu i-a întâlnit pe deputatul german de origine română Bernd Fabritius, preşedinte al Asociaţiei Saşilor Transilvăneni şi preşedinte al Federaţiei germanilor expulzaţi, şi pe Peter Dietmar Leber, preşedinte al Asociaţiei Federale a Şvabilor Bănăţeni. Potrivit unui comunicat al ministerului de externe, a fost subliniat rolul deosebit de important al minorităţii germane din România, care reprezintă o veritabilă punte de legătură între cele două state şi societăţi. Ministrul Aurescu a avut, de asemenea, o reuniune de lucru cu consulii generali români din Germania şi cu ambasadorul României la Berlin, în cadrul căreia au fost discutate problemele comunităţii româneşti din Germania, precum şi modalităţi de îmbunătăţire a serviciilor consulare.
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava. El este aşteptat la Suceava în aprilie, pentru a-i fi înmânată distincţia, la ceremonie urmând să fie invitat şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Potrivit prorectorului Universităţii, Ştefan Purici, preşedintele Timofti va primi această distincţie pentru merite deosebite în promovarea cursului de integrare europeană a Republicii Moldova, pentru contribuţia sa la aprofundarea relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti, precum şi pentru atenţia pe care o acordă educaţiei şi formării tinerei generaţii. Nicolae Timofti a fost ales preşedinte al Republicii Moldova în martie 2012.
Potrivit poliţiştilor români de frontieră, nu se observă o creştere a traficului de călători dinspre Ucraina, pe fondul conflictului militar de la graniţa cu Rusia. La punctele de trecere a frontierei din judeţele Maramureş, Satu Mare şi Suceava se înregistrează un flux în limite normale. Pe fondul conflictului militar din regiunile de la graniţa de est a Ucrainei, s-a vehiculat faptul că un număr apreciabil de tineri din regiunea Transcarpatia, majoritatea etnici români care ar urma să fie înrolaţi în armata ucraineană, ar intenţiona să se refugieze în România pentru a se sustrage serviciului militar.
