Jurnal românesc – 17.04.2015
Premierul Victor Ponta a declarat că, prin măsurile de relaxare fiscală propuse, Guvernul vrea să convingă firmele străine că merită să investească în România. El a menţionat că, anul trecut, Executivul a scutit firmele de plata impozitului pe profitul reinvestit şi şi-a exprimat speranţa că reducerea TVA şi aplicarea celorlalte prevederi ale noului Cod Fiscal îi vor încuraja pe investitori să vină în România, să-şi păstreze şi să-şi dezvolte investiţiile de aici. România este una dintre cel mai competitive piaţe din Europa, fiindca forţa de muncă e bine calificată şi cu un nivel de salarizare mai scăzut faţă de restul Europei – a mai afirmat primul-ministru. Din opoziţie, co-preşedintele PNL Alina Gorghiu l-a acuzat pe Ponta de reducerea drastică a investiţiilor şi de o politică îndreptată împotriva dezvoltării infrastructurii. Din acest motiv, a mai spus deputata liberală, lucrările la autostrada Piteşti-Sibiu vor începe cel mai devreme în 2018, deşi conducerea Dacia Renault a cerut în mod repetat urgentarea acestui proces.
Bogdan Matei, 17.04.2015, 11:46
Premierul Victor Ponta a declarat că, prin măsurile de relaxare fiscală propuse, Guvernul vrea să convingă firmele străine că merită să investească în România. El a menţionat că, anul trecut, Executivul a scutit firmele de plata impozitului pe profitul reinvestit şi şi-a exprimat speranţa că reducerea TVA şi aplicarea celorlalte prevederi ale noului Cod Fiscal îi vor încuraja pe investitori să vină în România, să-şi păstreze şi să-şi dezvolte investiţiile de aici. România este una dintre cel mai competitive piaţe din Europa, fiindca forţa de muncă e bine calificată şi cu un nivel de salarizare mai scăzut faţă de restul Europei – a mai afirmat primul-ministru. Din opoziţie, co-preşedintele PNL Alina Gorghiu l-a acuzat pe Ponta de reducerea drastică a investiţiilor şi de o politică îndreptată împotriva dezvoltării infrastructurii. Din acest motiv, a mai spus deputata liberală, lucrările la autostrada Piteşti-Sibiu vor începe cel mai devreme în 2018, deşi conducerea Dacia Renault a cerut în mod repetat urgentarea acestui proces.
Ministerul Fondurilor Europene a lansat, vineri, Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020, care stabileşte priorităţile României în domeniul ocupării forţei de muncă, în special în rândul tinerilor, al incluziunii sociale şi al educaţiei. Cu o alocare totală de circa cinci miliarde de euro, din care peste patru miliarde din bani europeni, programul vizează creşterea accesului la un sistem de educaţie şi formare profesională de calitate şi reducerea sărăciei prin îmbunătăţirea accesului la servicii sociale şi de sănătate.
Compania aeriană TAROM anunţă că va opera, în perioada 19 iunie – 28 septembrie 2015, curse directe pe ruta Bucureşti – Valencia, cu preţuri de la 143 euro pe biletul dus-întors. Zborurile, efectuate cu aeronave de tip Airbus, vor fi programate în zilele de vineri şi de duminică.
Implicaţiile contextului regional asupra situaţiei minorităţilor române din statele vecine a fost unul dintre subiectul consultărilor de vineri dintre ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi predecesorii săi la şefia diplomaţiei de la Bucureşti. În context, participanţii au pledat pentru continuarea susţinerii ferme a aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova.
Şeful delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, şi-a exprimat speranţa că autorităţile de la Chişinău şi liderii separatişti de la Tiraspol vor găsi soluţii reciproc avantajoase pentru depăşirea crizei economice din Transnistria. Aceasta continuă să se agraveze, pe fondul efectelor crizei financiare din Rusia. De la începutul acestui an, exporturile din regiune au scăzut cu 40%, iar importurile cu 20 de procente. Cel mai mare producător de textile din Transnistria şi-a sistat recent activitatea, iar aproape tot colectivul a fost disponibilizat. Anul trecut, exportul companiei spre Rusia s-a redus de două ori, iar spre Ucraina – cu 80%. Liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, declara recent că bugetul regiunii este cu 10 milioane de dolari mai mic decât era prevăzut iniţial. Din această cauză, pensiile au scăzut cu 30%, în timp ce preţurile la alimente şi medicamente, precum şi tarifele la servicii şi utilităţi au crescut semnificativ. Potrivit lui Şevciuk, regiunea ar avea nevoie de aproximativ două miliarde de dolari pentru a face faţă cheltuielilor.
