Jurnal românesc – 22.07.2015
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a susţinut, marţi, o prelegere în cadrul Şcolii de vară în domeniul diplomaţiei Ucraina. Dincolo de ştiri”, organizată de Asociaţia Tineretul ONU din România, care a vizat, în principal, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi diversitatea culturală. Bogdan Aurescu a explicat că statul român a luat, de-a lungul timpului, măsurile necesare pentru protecţia minorităţilor naţionale şi pentru implicarea lor în viaţa publică, astfel că România a dezvoltat un veritabil model în materie de promovare a interculturalităţii. Această şcoală de vară este un proiect ajuns la a treia ediţie, ea reunind în acest an 40 de studenţi din 14 ţări (România, Republica Moldova, SUA, Spania, China, Liban, Mexic, Polonia, Slovacia, Rusia, Marea Britanie, Olanda, Ucraina, Portugalia) şi un număr de 20 de lectori – diplomaţi, profesori universitari, experţi – care ţin prelegeri pe teme conexe activităţii diplomatice şi relaţiilor internaţionale.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 22.07.2015, 11:44
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a susţinut, marţi, o prelegere în cadrul Şcolii de vară în domeniul diplomaţiei Ucraina. Dincolo de ştiri”, organizată de Asociaţia Tineretul ONU din România, care a vizat, în principal, protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi diversitatea culturală. Bogdan Aurescu a explicat că statul român a luat, de-a lungul timpului, măsurile necesare pentru protecţia minorităţilor naţionale şi pentru implicarea lor în viaţa publică, astfel că România a dezvoltat un veritabil model în materie de promovare a interculturalităţii. Această şcoală de vară este un proiect ajuns la a treia ediţie, ea reunind în acest an 40 de studenţi din 14 ţări (România, Republica Moldova, SUA, Spania, China, Liban, Mexic, Polonia, Slovacia, Rusia, Marea Britanie, Olanda, Ucraina, Portugalia) şi un număr de 20 de lectori – diplomaţi, profesori universitari, experţi – care ţin prelegeri pe teme conexe activităţii diplomatice şi relaţiilor internaţionale.
Zona de sud a litoralului românesc va avea în fiecare staţiune puncte de informare turistică. Primăria Municipiului Mangalia a lansat, marţi proiectele cu finanţare europeană privind construcţia unor astfel de centre în staţiunile Saturn, Jupiter şi Neptun-Olimp. Valoarea totală a celor trei proiecte este de aproximativ 330.000 de euro, iar obiectivul principal vizează creşterea gradului de informare a turiştilor, prin crearea unei reţele informatice, care va cuprinde o bază de date cu toate obiectivele turistice din zonă. De asemenea, se vor putea efectua schimburi de date cu tour-operatorii, cu scopul unei cât mai bune informări a turiştilor despre staţiunile din sudul litoralului.
De la 1 iulie, românii care nu au avut niciodată domiciliul în ţară se pot adresa pentru transcrierea actelor de stare civilă, pe lângă Direcţia Publică de Evidenţă a Persoanei şi Stare Civilă sector 1 Bucureşti, şi altor cinci birouri ale Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie deschise în Iaşi, Galaţi, Suceava, Timişoara şi Cluj-Napoca. Primăria sectorului 1 precizează că, în contextul în care în prezent se confruntă cu o activitate supradimensionată, s-a trecut la programarea online sau telefonică, însă site-ul instituţiei se opreşte automat când se atinge limita maximă de programări cu şase luni în avans. Pentru fluidizarea activităţii de transcriere, cetăţenii sunt rugaţi să se adreseze şi celorlalte instituţii competente din ţară sau la misiunile diplomatice şi de carieră ale României din străinătate. Pentru cetăţenii români din străinătate înscrierea certificatelor/extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine se solicită la misiunile diplomatice sau oficiile consulare de carieră ale României. Transcrierea certificatelor/extraselor procurate din străinătate pentru cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România se face în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii. În cazul cetăţenilor români care au avut domiciliul în ţară, aceştia se pot adresa pentru transcriere la autoritatea locală de la ultimul domiciliu.
Copiii din România se încadrează în categoria cu cel mai ridicat risc de sărăcie din ţările Uniunii Europene, se arată în rapoarte recente ale Comisiei Europene şi UNICEF. Documentele arată că circa 72% dintre copiii din România suferă de privare materială severă, semnificativ mai intensă decât în toate celelalte ţări europene. De asemenea, din cauza excluziunii sociale şi nivelului scăzut de trai, 8% dintre minori trăiesc la nivelul de sărăcie severă cu mai puţin de 15 lei pe zi, ceea ce determină inclusiv abandonul şcolar.
