Jurnal românesc – 28.08.2015
Liderii partidelor parlamentare de la Bucureşti au convenit, joi, că noul Cod fiscal, trimis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis, va fi adoptat în forma iniţială, excepţie făcând doar data de la care vor intra în vigoare anumite prevederi ale acestuia. Luni, Puterea şi Opoziţia deciseseră şi să renunţe la sesiunea parlamentară extradordinară, destinată tocmai solicitării preşedintelui. Cererea de reexaminare va supusă votului în sesiunea ordinară care începe săptămâna viitoare. Anterior susţinut de Guvern şi votat în unanimitate de senatori si deputaţi, Codul a fost retrimis in Parlament pentru că, susţine presedintele, aplicarea lui nu e sustenabilă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 28.08.2015, 11:10
Liderii partidelor parlamentare de la Bucureşti au convenit, joi, că noul Cod fiscal, trimis Parlamentului spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis, va fi adoptat în forma iniţială, excepţie făcând doar data de la care vor intra în vigoare anumite prevederi ale acestuia. Luni, Puterea şi Opoziţia deciseseră şi să renunţe la sesiunea parlamentară extradordinară, destinată tocmai solicitării preşedintelui. Cererea de reexaminare va supusă votului în sesiunea ordinară care începe săptămâna viitoare. Anterior susţinut de Guvern şi votat în unanimitate de senatori si deputaţi, Codul a fost retrimis in Parlament pentru că, susţine presedintele, aplicarea lui nu e sustenabilă.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, afirmă că una dintre priorităţile noii sesiuni parlamentare va fi adoptarea legii votului prin corespondenţă. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Zgonea scrie că votul prin corespondenţă e ‚un proiect esenţial pentru democraţia din România’ şi anunţă că, săptămâna viitoare, va prezenta un set de principii părţilor implicate în elaborarea legii – societatea civilă, partidele politice şi asociaţiile româneşti din afara graniţelor.
Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a prezentat unui grup de studenţi participanţi la programul de internship lansat de Guvernul României proiectele desfăşurate de departamentul pe care-l conduce în beneficiul comunităţilor româneşti de peste hotare. Demersurile Bucureştiului pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a românilor din jurul graniţelor, precum şi probleme de interes punctual, ca votul prin corespondenţă sau organizarea primului Congres al Românilor de Pretutindeni au figurat, de asemenea, pe agenda discuţiilor dintre ministrul delegat şi studenţii stagiari.
În aceste timpuri grele, simţim sprijinul României, iar în prezent există condiţii optime pentru o apropiere strânsă între guvernele şi oamenii de pe cele două maluri ale Prutului – a declarat preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, în timpul unei întrevederi cu premierul Victor Ponta. Acesta s-a aflat la Chişinău, joi, de Ziua Independenţei statului. Noul omolog, pro-occidentalul Valeriu Streleţ, a evocat parteneriatul strategic dintre cele două state pentru integrarea europeană şi a mulţumit României pentru sprijinul acordat Republicii Moldova. Cei doi premieri au semnat un protocol prin care România şi Republica Moldova au prelungit până în anul 2020 implementarea acordului de asistenţă financiară în valoare de 100 de milioane de euro, puşi la dispoziţie de Guvernul de la Bucureşti.
Maşinile cu plăcuţe de înmatriculare din regiunea separatistă transnistreană sau din alte republici nerecunoscute nu vor mai putea intra pe teritoriul Republicii Moldova începând de luni, 31 august. Şoferii din Republica Moldova care au maşini înmatriculate în regiunea transnistreană pot circula în continuare cu acestea, dar nu vor mai putea să părăsească cu ele teritoriul statului moldovean – precizează autorităţile de la Chişinău.
O delegaţie a Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul de la Bucureşti face, de vineri, o vizită de lucru în în Ţinutul Herţa, raionul Storojineţ şi regiunea Cernăuţi. Delegaţia va dona cărţi şi calculatoare mai multor şcoli din ţinuturile locuite de români, cu ocazia Zilei limbii române, sărbătorită pe 31 august şi de comunitatea românilor din Ucraina. Senatorii vor discuta şi cu oficiali ai Guvernului şi parlamentari ucraineni despre drepturile acestora. Preşedintele Comisiei, senatorul Marcel Bujor, a acuzat, într-o declaraţie pentru Radio România, accesul limitat al etnicilor români la învăţământ şi presă în limba maternă, dificultăţile în păstrarea identităţii religioase şi lipsa reprezentării la nivel parlamentar, ca şi refuzul guvernului ucrainean de a accepta dubla cetăţenie. Vom cere ca românii din Ucraina să fie trataţi cum sunt tratate minorităţile în România – a mai spus senatorul Bujor.
