Jurnal românesc – 19.10.2015
Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a intrat pe ordinea de zi a Senatului de la Bucureşti. Opoziţia liberală a anunţat deja că va susţine actul normativ care urmează apoi să fie adoptat în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional. Proiectul este susţinut şi de social-democraţi (numărul unu la guvernare), care au anunţat, însă, că vor depune amendamente, precum şi de parlamentarii UNPR şi de cei din grupul minorităţilor naţionale. Votul prin corespondenţă va fi exercitat la alegerile parlamentare prezidenţiale şi europarlamentare şi doar de către cetăţenii care au reşedinţa sau domiciliul în străinătate.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 19.10.2015, 12:19
Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a intrat pe ordinea de zi a Senatului de la Bucureşti. Opoziţia liberală a anunţat deja că va susţine actul normativ care urmează apoi să fie adoptat în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional. Proiectul este susţinut şi de social-democraţi (numărul unu la guvernare), care au anunţat, însă, că vor depune amendamente, precum şi de parlamentarii UNPR şi de cei din grupul minorităţilor naţionale. Votul prin corespondenţă va fi exercitat la alegerile parlamentare prezidenţiale şi europarlamentare şi doar de către cetăţenii care au reşedinţa sau domiciliul în străinătate.
Un nou terminal a fost inaugurat, sâmbătă, la Aeroportul de la Iaşi, după o investiţie de 11 milioane de euro. Conducerea aeroportului a anunţat că din decembrie va fi introdusă o nouă cursă, spre Istanbul, pe lângă cele anunţate deja spre Bucureşti, Paris, Londra, Roma şi Munchen. Noul terminal, al treilea al aeroportului, are o suprafaţă de aproximativ 3.600 de metri pătraţi, şase birouri check-in şi va asigura o capacitate de procesare de peste 300 de pasageri pe oră. Celelalte două terminale sunt, la rândul lor, funcţionale, fiind însă de mai mici dimensiuni. Conducerea aeroportului ieşean estimează că la finalul acestui an traficul va atinge 350 de mii de pasageri, iar în 2016 va depăşi 500 de mii de persoane.
Românii sunt cei mai expuşi din UE la riscul sărăciei şi excluderii sociale, în proporţie de circa 40,2% din totalul populaţiei României, fiind urmaţi la mică distanţă de bulgari (40,1%) şi de greci (36%), în timp ce la polul opus se află cehii, cu doar 14,8%, potrivit datelor Eurostat pentru 2014. Riscuri reduse de sărăcie sunt înregistrate în Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) şi Danemarca (17,8%). Între ţările europene pentru care există date disponibile, riscul de sărăcie şi excludere socială a urcat în perioada 2008-2014 în 14 state membre, cele mai mari creşteri având loc în Grecia (cu 7,9 puncte procentuale, de la 28,1% la 36%), Malta (+3,7 puncte), Ungaria (+2,9 puncte) şi Italia (+2,8 puncte). Cele mai mari scăderi au avut loc în Polonia (-5,8 puncte procentuale, la 24,7%), România (-4 puncte procentuale, la 40,2%) şi Slovacia (-2,2 puncte).
România, deşi pregăteşte cei mai mulţi absolvenţi de medicină, are cei mai puţini medici, a declarat Diana Păun, consilier de stat în cadrul Departamentului Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale. Potrivit datelor oficiale, în România există 248 de medici la 100.000 de locuitori, în timp ce media în UE este de 346 de medici. La asistenţi medicali, situaţia este şi mai gravă, având 580 la 100.000 de locuitori faţă de 849 — cât este la nivel european. În opinia Dianei Păun, medicicii şi asistenţii sunt total demotivaţi de salariile proaste şi de lipsa perspectivelor de avansare în carieră. Consilierul prezidenţial a arătat că România trebuie să aplice rapid strategia naţională de sănătate, care să privească sănătatea ca pe o investiţie în viitor.
Înmatriculările de autoturisme noi în România au crescut în primele nouă luni cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2014. Astfel, în România au fost înmatriculate peste 51 de mii de autoturisme. În perioada ianuarie-septembrie, piaţa auto europeană a avansat cu 8,8%, cele mai însemnate creşteri înregistrându-se în Spania ( 22,4%), Italia (15,3%) şi Marea Britanie (7,1%). Totodată, în aceeaşi perioadă, înmatriculările de autoturisme Dacia la nivelul UE au crescut cu 4%, de la 273 de mii de unităţi în urmă cu un an la 284 de mii de unităţi, conferind mărcii româneşti o cotă de piaţă de 2,7%.
