Jurnal românesc – 29.12.2015
Familia se bucură de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, dar căsătoria devine, din ce în ce mai mult, o instituţie cu încredere limitată. Sunt câteva dintre concluziile unui studiu cu privire la percepţiile românilor despre familie şi viaţa de cuplu, realizat de IRES. Potrivit sondajului, 70% dintre respondenţi au foarte multă încredere în familie, dar mai puţin de jumătate manifestă o încredere foarte ridicată în instituţia căsătoriei. Datele IRES arată că doi este numărul ideal de copii într-o familie şi că românii împărtăşesc cu partenerul într-o mare măsură aceleaşi atitudini sociale, standarde morale, dar nu în mod necesar şi orientarea politică. Întrebaţi cum arată căsnicia perfectă, cei chestionaţi au răspuns că cele mai importante repere sunt respectul, comunicarea, timpul petrecut împreună, aprecierea, fidelitatea, înţelegerea, toleranţa şi existenţa copiilor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Budu, 29.12.2015, 12:25
Familia se bucură de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, dar căsătoria devine, din ce în ce mai mult, o instituţie cu încredere limitată. Sunt câteva dintre concluziile unui studiu cu privire la percepţiile românilor despre familie şi viaţa de cuplu, realizat de IRES. Potrivit sondajului, 70% dintre respondenţi au foarte multă încredere în familie, dar mai puţin de jumătate manifestă o încredere foarte ridicată în instituţia căsătoriei. Datele IRES arată că doi este numărul ideal de copii într-o familie şi că românii împărtăşesc cu partenerul într-o mare măsură aceleaşi atitudini sociale, standarde morale, dar nu în mod necesar şi orientarea politică. Întrebaţi cum arată căsnicia perfectă, cei chestionaţi au răspuns că cele mai importante repere sunt respectul, comunicarea, timpul petrecut împreună, aprecierea, fidelitatea, înţelegerea, toleranţa şi existenţa copiilor.
Studiul mai arată că divorţul este considerat acceptabil în caz de violenţă a unuia dintre parteneri, infidelitate, lipsa iubirii sau alcoolism. Românii consideră poligamia inacceptabilă, cu o rată ce trece de 90% şi sunt extrem de conservatori în ce priveşte căsătoria între persoanele de acelaşi sex, 82 din 100 de respondenţi declarându-se împotrivă. Studiul IRES a fost realizat în perioada 20 – 24 august 2015, pe un eşantion reprezentativ şi are o marjă de eroare de plus minus 2,6%.
Decalajele dintre regiunile ţării vor creşte şi în următorii ani. Potrivit Comisiei de Prognoză, bucureştenii vor câştiga cu mult peste media pe ţară, în vreme ce nordul Moldovei şi zona Olteniei se vor lupta şi mai mult cu sărăcia. Nordul Moldovei va rămâne în continuare cea mai săracă regiune a ţării, chiar dacă şi aici vor creşte salariile cu 17% până în 2018 – un ritm insuficient pentru a recupera din decalajul faţă de restul ţării, care se va dezvolta mult mai repede. Un loc de muncă în Capitală va rămâne visul multor români. Iar asta pentru că aici salariile sunt cele mai mari din ţară şi vor continua să crească potrivit Comisiei de Prognoză. Specialiştii leagă aceste evoluţii şi de infrastructură. Atâta vreme cât zonele sărace nu vor fi legate de Capitală şi de graniţe prin autostrăzi şi căi ferate de mare viteză, e aproape imposibil să atragă investitori.
La 1 ianuarie, CFR Călători lansează Trenurile zăpezii 2016″. Tarifele către principalele staţiuni din ţară au fost reduse. Noile oferte se aplică la călătoriile care au ca plecare sau destinaţie sau tranzitează staţiunile montane de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroşani (pentru staţiunile Straja şi Parâng) şi Piatra Neamţ. Până pe 29 februarie, cei ce aleg aceste destinaţii au reduceri între 25 şi 56%. Biletele pot fi cumpărate on line, prin rezervare telefonică sau direct din gări şi de la agenţiile de turism. Informaţii actualizate despre Trenurile Zăpezii puteţi găsi pe pagina de internet – cfrcalatori.ro.
Moneda naţională a României – leul – a fost relativ stabilă în decursul acestui an, chiar dacă au existat câteva episoade de depăşire a pragului de 4,5 lei pentru un euro. Analiştii spun că variaţiile mai importante au fost determinate, în principal, de influenţe ale unor factori externi. Totuşi, leul a înregistrat variaţii mult mai reduse decât alte valute ale ţărilor din regiune, precum Ungaria sau Polonia.
