Jurnal românesc – 30.12.2015
Mihai Pelin, 30.12.2015, 12:10
Băncile din România vor avea obligaţia să
raporteze către ANAF, în fiecare zi, lista persoanelor fizice sau juridice care
îşi deschid sau închid un cont bancar, de orice fel, dar şi dacă cineva
închiriază sau renunţă la o cutie de valori, potrivit Codului de Procedură
Fiscală care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Pe lângă bănci, şi cazinourile, notarii, avocaţii şi agenţii imobiliari
vor avea obligaţia să raporteze zilnic către ANAF tranzacţiile care
depăşesc 5.000 de euro. Este vorba despre toate tipurile de conturi de
care poate dispune un client, indiferent de monedă, iar informaţiile furnizate
se vor referi inclusiv la modificările survenite după data deschiderii contului
cu privire la cel puţin un element de structură din formatul de raportare pus
la dispoziţie de către ANAF.
În România, tarifele biletelor de tren vor scădea cu circa 4% de la 1 ianuarie
2016, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Codului Fiscal privind
reducerea TVA la 20%, informează CFR Călători. Compania precizează că
biletele pot fi cumpărate online, de pe www.cfrcalatori.ro, de la
automatele din gări, direct de la casele de bilete, dar şi de la agenţiile de
voiaj şi de la agenţiile de turism. La cumpărarea online, tipărirea biletului
nu este obligatorie, clientul fiind identificat în tren doar pe baza cărţii de
identitate şi al ID-ului de bilet, precizează compania. CFR Călători
este operatorul naţional feroviar de pasageri care efectuează transportul
public de călători pe calea ferată.
Guvernul român alocă, în 2016, un
plafon suplimentar de garanţii în cadrul programului Prima Casă de 1,3
miliarde de lei, la care se adaugă 200 de milioane de lei din sumele eliberate
ca urmare a rambursărilor creditelor în derulare, astfel încât plafonul total
ajunge la 1,5 miliarde de lei anul viitor, potrivit Ministerului Finanţelor
Publice. Totuşi, acesta este redus aproape la jumătate comparativ cu 2015. În
stabilirea plafonului de garanţii care pot fi emise în cadrul Programului Prima
casă s-a avut în vedere creşterea venitului disponibil al populaţiei, în
condiţiile măsurilor de relaxare fiscală şi de creşteri salariale adoptate,
precum şi a perspectivelor de creştere economică, toţi aceşti factori
favorizând relansarea creditării în economia românească.
Valoarea
totală a creditelor restante în lei ale populaţiei şi firmelor, înregistrată în
luna noiembrie, se cifrează la 9,5 miliarde de lei, în creştere uşoară, cu
0,2%, faţă de suma raportată în octombrie, în timp ce restanţele la creditele
în valută se ridicau la 12,7 miliarde de lei (echivalent), în scădere cu 1,36%,
conform unui raport al Băncii Naţionale a României. Totalul
creditelor în lei atingea, în noiembrie, 111,2 miliarde de lei, din care 56 de
miliarde de lei erau sume contractate de agenţii economici şi 52 de miliarde de
lei împrumuturi făcute de populaţie. Bucureştenii aveau, la finele lunii
septembrie, credite în lei restante în sumă de 2,2 miliarde de lei şi în valută
de 5,5 miliarde de lei (echivalent).
Data
scadentă a cumpărăturilor făcute cu cardul de credit sau a descoperirii de cont
a devenit o zi la fel de importantă ca ziua de salariu pentru 3,5 milioane de
clienţi din România, după ce numărul posesorilor de astfel de forme de
creditare l-a depăşit în 2014 pe cel al creditelor de nevoi personale. Băncile au reuşit să ajungă la 3,5 milioane de carduri de
credit şi overdrafturi în perioada de criză, un portofoliu de împrumuturi
foarte profitabil, cu cele mai mari dobânzi din piaţă, format din clienţi
dornici de credite uşor de obţinut care prezintă risc mic de neplată şi
despre care ştiu totul – ce cumpără şi cum şi mai ales când şi dacă îşi primesc
salariul. Cardul de credit a devenit cel mai profitabil instrument bancar în
urma crizei. De la nici un milion de carduri de credit în 2008, numărul
acestora a depăşit 2,3 milioane în 2014.
