Jurnal românesc – 18.02.2016

Roxana Vasile, 18.02.2016, 12:30

Preşedintele
Klaus Iohannis l-a primit, miercuri, la Bucureşti, pe omologul său de la
Chişinău, Nicolae Timofti, prilej pentru a reafirma hotărârea României de a
sprijini drumul european al Republicii Moldova. Klaus Iohannis a subliniat că,
pentru aceasta, este nevoie de mult mai multe proiecte economice comune între
cele două state, dând exemplul gazoductului Iaşi-Ungheni. Referitor la ajutorul
financiar solicitat de Republica Moldova României, Iohannis a declarat că acesta
va fi acordat dacă guvernul de la Chişinău va face reforme. La
rândul său, Timofti a mulţumit autorităţilor române pentru asistenţa acordată
parcursului european al Chişinăului. El şi-a exprimat speranţa ca România să
participe în continuare la dezvoltarea energetică a Moldovei, ceea ce ar
permite acestui stat să iasă din zona vulnerabilităţilor.

Miercuri a fost lansat în dezbatere publică Pachetul guvernamental pentru
combaterea sărăciei în România, document care include 47 de măsuri destinate
tuturor categoriilor de vârstă. Creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârsta
între 20-64 de ani de la aproape 66% în 2014, la 70% în 2020, precum şi
reducerea, până în anul 2020, cu cel puţin 580.000 a numărului de persoane
aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială sunt două dintre obiectivele
acestui Pachet. Obiectivele lui sunt
corelate cu cele ale Strategiei Europa 2020. Potrivit Guvernului de la Bucureşti, pentru combaterea sărăciei este nevoie de utilizarea
eficientă a fondurilor, dar şi de umanitate. Se doreşte constituirea unui
parteneriat anti-sărăcie care să reunească autorităţi publice şi ONG-uri.

Românii din ţară alocă
mai puţin de 1% din cheltuielile gospodăriei pentru investiţii, dar cheltuie 7%
pe băutură şi ţigări – a declarat Adrian Vasilescu, consultant strategie în
cadrul Băncii Naţionale a României în cadrul conferinţei ‘Diasporaşi antreprenoriatul – factori decisivi
pentru economia românească’. În acelaşi timp, dintr-o cercetare sociologică
reiese că potenţialul de economisire şi investiţii al celor care lucrează în
străinătate este uriaş – aproximativ 30 de miliarde de euro, bani care nu sunt
trimişi în ţară.În România
ajung, anual, circa 7 miliarde de euro. În cercetare s-a pornit de la estimarea
că peste hotare trăiesc 5 milioane de români, din care 3,5 milioane trimit
constant bani în ţară.

Departamentul
Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni lansează campania #DialogLaÎnălţime,
care va crea posibilitatea unor discuţii directe între cetăţenii români din
diaspora şi ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan
Stoenescu, cu prilejul deplasării acestuia cu avionul în ţări din Europa în
care există comunităţi numeroase de români (Spania, Italia). Dan Stoenescu şi
românii care se vor deplasa cu aceeaşi cursă aeriană vor avea, astfel, ocazia să
discute direct despre diverse situaţii sau probleme cu care se confruntă românii
din diaspora. Cu acest prilej, ministrul delegat îi poate informa despre
modificările aduse sistemului electoral pentru alegerile parlamentare. Sesiunea de dialog va fi inaugurată vineri, 19
februarie, în timpul unei curse Bucureşti-Madrid operată de compania TAROM.

Ministrul delegat pentru relaţiile cu
românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, l-a primit, miercuri, pe Nunţiul Apostolic
în România şi Republica Moldova, Miguel Maury Buendia. În cadrul întrevederii a
fost evidenţiată relaţia pozitivă şi fructuoasă a statului român cu Biserica
Catolică, reflectată şi în dinamica vizitelor şi contactelor bilaterale
frecvente şi variate. Dan Stoenescu şi-a exprimat aprecierea faţă de
personalitatea şi contribuţia Papei Francisc în plan internaţional şi pentru
promovarea dialogului dintre Biserici. Ministrul delegat pentru relaţiile cu
românii de pretutindeni a transmis, totodată, gratitudine pentru sprijinul
oferit de Biserica Catolică membrilor comunităţilor româneşti din Europa
Occidentală, ceea ce a facilitat integrarea acestora în societăţile din ţările
de reşedinţă. Dan Stoenescu şi Nunţiul Apostolic Miguel Maury Buendia au
convenit menţinerea unei strânse relaţii de colaborare, orientată spre
promovarea dialogului ecumenic şi a cooperării în special în domeniile
educaţiei şi culturii.