Jurnal românesc – 6.07.2016

Noul ministru delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni
trebuie să accelereze informarea românilor din diaspora privind viitoarele
alegeri, dar şi să-i reconecteze mai bine cu ţara – a declarat, marţi,
premierul Dacian Cioloş, după ce a nominalizat-o pentru acest portofoliu pe ambasadoarea
României în Canada, Maria Ligor. Diplomat de
carieră cu stagii în Belgia şi Luxemburg şi fost ambasador în Spania, în perioada 2006-2011, doamna
Ligor cunoaşte bine, a precizat şeful Guvernului, atât diaspora românească din
Uniunea Europeană, cât şi pe cea de peste Ocean. Predecesorul ei în fruntea
departamentului pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat că pentru el a fost o plăcere să facă parte dintr-o echipă de
profesionişti şi i-a mulţumit premierului pentru încrederea pe care i-a
acordat-o. Odată cu Stoenescu, au fost remaniaţi titularii de la Transporturi,
Dan Costescu, Comunicaţii, Marius Bostan, şi Educaţie, Adrian Curaj. Acesta
este cea mai amplă remaniere operată în Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, instalat
în noiembrie 2015.

Bogdan Matei, 06.07.2016, 12:10

Noul ministru delegat pentru relaţia cu românii de pretutindeni
trebuie să accelereze informarea românilor din diaspora privind viitoarele
alegeri, dar şi să-i reconecteze mai bine cu ţara – a declarat, marţi,
premierul Dacian Cioloş, după ce a nominalizat-o pentru acest portofoliu pe ambasadoarea
României în Canada, Maria Ligor. Diplomat de
carieră cu stagii în Belgia şi Luxemburg şi fost ambasador în Spania, în perioada 2006-2011, doamna
Ligor cunoaşte bine, a precizat şeful Guvernului, atât diaspora românească din
Uniunea Europeană, cât şi pe cea de peste Ocean. Predecesorul ei în fruntea
departamentului pentru românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat că pentru el a fost o plăcere să facă parte dintr-o echipă de
profesionişti şi i-a mulţumit premierului pentru încrederea pe care i-a
acordat-o. Odată cu Stoenescu, au fost remaniaţi titularii de la Transporturi,
Dan Costescu, Comunicaţii, Marius Bostan, şi Educaţie, Adrian Curaj. Acesta
este cea mai amplă remaniere operată în Guvernul tehnocrat de la Bucureşti, instalat
în noiembrie 2015.

Bucureştiul şi Sofia au anunţat că nu vor ratifica acordul
comercial Uniunea Europeană-Canada până când autorităţile de la Ottawa nu vor reglementa
regimul de vize pentru cetăţenii români şi bulgari. Oficialii români şi bulgari
califică drept discriminatoriu tratamentul aplicat de Canada cetăţenilor lor în
materie de vize. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declarase
că, după cinci ani de negocieri, documentul trebuie ratificat în octombrie.
Executivul comunitar a asigurat Bulgaria şi România, singurele ţări membre ale
Uniunii ai căror cetăţeni au nevoie de vize canadiene, că depune eforturi
pentru a rezolva problema, însă a afirmat că aceste state nu ar trebui să
amestece disputa legată de vize de acordul comercial.

Membri ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţie au
fost, marţi, în grevă timp de o oră, la începutul programului de lucru. Acţiunea
a fost susţinută de circa 30 de mii de funcţionari publici din primării şi consilii
judeţene din toată ţara, care cer mărirea salariilor cu 25%, acordarea de
tichete de masă şi vouchere de vacanţă. Protestatarii atenţionează că, dacă
revendicările nu le vor fi soluţionate, vor face grevă de o zi săptămâna
viitoare şi vor declanşa o grevă generală pe termen nelimitat din 19 iulie.

Taxele vamale impuse de Rusia produselor agricole din Republica
Moldova după ce aceasta a semnat Acordul de asociere cu Uniunea Europeană,
posibilitatea reluării exporturilor şi cooperarea în domeniul energetic au
figurat pe agenda discuţiilor pe care vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, le-a
purtat, marţi, cu oficiali de la Chişinău. Ministrul Economiei, Octavian
Calmîc, a deplâns faptul că relaţiile comerciale bilaterale au fost în declin
în ultimii ani şi şi-a exprimat speranţa că acestea se vor revigora după
semnarea unei aşa-numite foi de parcurs în acest sens. De la Chişinău, Rogozin
a plecat la Tiraspol, pentru a se întâlni cu liderii separatişti din
Transnistria. El revine, astfel, în locul în care, în
1992, a luptat cu arma în mână de partea rebelilor secesionişti. Cooptat,
ulterior, în anturajul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, Rogozin a
devenit celebru pentru declaraţiile sale vehement anti-occidentale şi anti-româneşti. El i-a etichetat drept fascişti pe
cetăţenii României şi Republicii Moldova şi a ameninţat cufolosirea unui bombardier
strategic rusesc după ce Bucureştiul şi-a închis spaţiul aerian pentru avionul
său.