Jurnal românesc – 19.07.2016
1.000 de militari români şi alţi 1.000 din Bulgaria, Canada, Grecia, Polonia, SUA, Turcia şi Ucraina participă, cu tehnică militară, la cel mai mare exerciţiu multinaţional organizat, în acest an, de Forţele Navale Române. Intitulat „Sea Shield 16”, exerciţiul are loc până pe 22 iulie, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre. Cei 2.000 de militari se vor antrena în comun şi vor pune în aplicare proceduri de operare la standarde NATO pentru lupta împotriva ameninţărilor de orice natură – pe mare, subacvatice şi aeriene. Pe de altă parte, Forţele Navale Române participă, până la sfârşitul lunii, în Marea Neagră şi pe teritoriul Ucrainei, la un exerciţiu organizat şi coordonat de Comandamentul în Europa al Forţelor Navale ale Statelor Unite şi de Forţele Navale Ucrainene. Participă militari din ţări membre ale NATO – Bulgaria, Germania, Lituania, Marea Britanie, Polonia, România, SUA şi Turcia – şi din ţări semnatare ale Parteneriatului pentru Pace – Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 19.07.2016, 12:35
1.000 de militari români şi alţi 1.000 din Bulgaria, Canada, Grecia, Polonia, SUA, Turcia şi Ucraina participă, cu tehnică militară, la cel mai mare exerciţiu multinaţional organizat, în acest an, de Forţele Navale Române. Intitulat „Sea Shield 16”, exerciţiul are loc până pe 22 iulie, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre. Cei 2.000 de militari se vor antrena în comun şi vor pune în aplicare proceduri de operare la standarde NATO pentru lupta împotriva ameninţărilor de orice natură – pe mare, subacvatice şi aeriene. Pe de altă parte, Forţele Navale Române participă, până la sfârşitul lunii, în Marea Neagră şi pe teritoriul Ucrainei, la un exerciţiu organizat şi coordonat de Comandamentul în Europa al Forţelor Navale ale Statelor Unite şi de Forţele Navale Ucrainene. Participă militari din ţări membre ale NATO – Bulgaria, Germania, Lituania, Marea Britanie, Polonia, România, SUA şi Turcia – şi din ţări semnatare ale Parteneriatului pentru Pace – Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.
Românii care au călătorit în străinătate au efectuat plăţi cu cardul în valoare de 5,3 miliarde de lei (1,2 mld. euro) anul trecut, în timp ce retragerile de bancomate au însumat circa 3 miliarde de lei (674 mil. euro), potrivit unui studiu realizat de procesatorul de plăţi Visa. Turismul internaţional, accesul la internet şi la tehnologiile inovatoare au schimbat radical percepţia şi comportamentul consumatorului. Dacă înainte românii preferau să vină cu valută de acasă când călătoreau înstrăinătate, acum tot mai mulţi dintre ei aleg să plătească direct cu cardul în magazine şi să retragă bani de la bancomate în ţările de destinaţie atunci când au nevoie de numerar. Valoarea medie a unui plăţi cu cardul în străinătate efectuate de cetăţenii români s-a situat la 57 de euro (254 lei), în timp ce valoare medie a unei retrageri la ATM a însumat 182 (810 lei) de euro. Turiştii străini din România plătesc în medie cu cardul 53 de euro şi retrag la ATM suma medie de 155 de euro.
Datoria publică directă a statului, internă şi externă (în valută), a ajuns la 278 de miliarde de lei (echivalentul a 61,7 miliarde de euro) la finalul lunii mai 2016, în creştere cu 20 de miliarde de lei faţă de finalul lui mai 2015, conform datelor Ministerului de Finanţe. Acum un an, guvernul a operat prima reducere de TVA la produsele alimentare de la 24% la 9%, care a accelerat consumul şi a adus o creştere susţinută în toată economia. A doua operare de reducere de TVA a avut loc la începutul acestui an, pentru toate celelalte produse şi servicii, de la 24% la 20%.Statul român nu reuşeşte să scadă soldul datoriiei totale: minusul de pe valută înseamnă un plus pe lei. Scăderea dramatică a dobânzilor la lei din ultimii patru ani de la 6% la 1-2% a făcut ca statul să se împrumute mai mult în moneda naţională decât în euro sau dolari. Conform analistilor, datoria va creşte, mai ales că în acest an deficitul bugetar este estimat să ajungă la 3% din PIB, faţă de 1,4% în 2015.
În România, programul de înnoire a parcului auto va fi suplimentat cu aproximativ 4.000 de tichete valorice, destinate persoanelor fizice, a anunţat ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer. Ea a precizat că cele 13 mii de vouchere de anul acesta au fost epuizate în doar o lună, în fiecare minut fiind rezervate cam 15 tichete. Oficialul român a adăugat că studiază posibilitatea livrării a încă unei tranşe suplimentare de vouchere pentru achiziţionarea de maşini noi electrice sau hibride. Cristiana Paşca Palmer a estimat că, în acest an, prin Programul „Rabla”, vor fi scoase din circulaţie aproximativ 20.000 de vehicule poluante.
