Jurnal românesc – 1.09.2016
Ministerul de Externe va putea propune
organizarea de secţii de votare în diaspora pe lângă cele aferente misiunilor
diplomatice, iar românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi vor
putea exercita preferinţa electorală la orice secţie organizată în afara
graniţelor, pe liste suplimentare. Anunţul a fost făcut de ministrul delegat
pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, după ce Guvernul a
adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, modificări aduse normelor de organizare a
alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Potrivit acesteia, secţiile
suplimentare vor fi integrate în lista finală de secţii de votare pentru
Diaspora, listă care va fi stabilită de Autoritatea Electorală Permanentă.
Ordonanţa prevede şi posibilitatea ca cererea de înscriere în Registrul
Electoral şi copiile după actele doveditoare ale domiciliului sau reşedinţei în
străinătate să poate fi trimise la ambasade sau consulate şi în format
electronic, prin e-mail. Având în vedere că alegerile parlamentare au fost
fixate pentru 11 decembrie, data până la care românii din diaspora se mai pot
înscrie în Registrul Electoral, aşa cum prevede legea, devine 14 septembrie, a
mai spus Maria Ligor.
Florentin Căpitănescu, 01.09.2016, 14:01
Ministerul de Externe va putea propune
organizarea de secţii de votare în diaspora pe lângă cele aferente misiunilor
diplomatice, iar românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi vor
putea exercita preferinţa electorală la orice secţie organizată în afara
graniţelor, pe liste suplimentare. Anunţul a fost făcut de ministrul delegat
pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Maria Ligor, după ce Guvernul a
adoptat, prin ordonanţă de urgenţă, modificări aduse normelor de organizare a
alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor. Potrivit acesteia, secţiile
suplimentare vor fi integrate în lista finală de secţii de votare pentru
Diaspora, listă care va fi stabilită de Autoritatea Electorală Permanentă.
Ordonanţa prevede şi posibilitatea ca cererea de înscriere în Registrul
Electoral şi copiile după actele doveditoare ale domiciliului sau reşedinţei în
străinătate să poate fi trimise la ambasade sau consulate şi în format
electronic, prin e-mail. Având în vedere că alegerile parlamentare au fost
fixate pentru 11 decembrie, data până la care românii din diaspora se mai pot
înscrie în Registrul Electoral, aşa cum prevede legea, devine 14 septembrie, a
mai spus Maria Ligor.
În România, 2 septembrie este zi
de doliu naţional în memoria victimelor cutremurului din Italia şi în semn de
solidaritate cu poporul italian, a decis Executivul de la Bucureşti. Toate
instituţiile şi autorităţile publice au obligaţia de a coborî drapelul în
bernă, în timp ce posturile naţionale de radio şi televiziune îşi vor adapta
programul. 11 români şi-au pierdut viaţa în urma seismului din Italia. Potrivit
MAE, cinci români sunt internaţi în spitalele din Peninsulă.
Premierul Dacian Cioloş anunţă, pe pagina
sa de Facebook, debutul campaniei Dreptul tău de a
şti, prin care cetăţenii află cum pot să întrebe şi să primească
răspunsuri de la instituţiile publice. Pe site-ul dialogcivic.gov.ro al
Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic poate fi văzut un film
de animaţie care prezintă pe scurt prevederile Legii privind liberul acces la
informaţiile de interes public. Prin această campanie, ministerul doreşte să
crească gradul de conştientizare al cetăţenilor privind dreptul fundamental de
a pune întrebări autorităţilor şi instituţiilor publice şi de a primi
răspunsuri de la acestea, se mai arată în mesajul postat de premierul Dacian
Cioloş.
Preşedintele
Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a solicitat Parlamentului de la Chişinău
modificarea Articolului 13 din Constituţie astfel încât limba de stat să fie
limba română. Şeful statului a aminitit că, în decembrie 2013, Curtea Constituţională a decis, în baza
Declaraţiei de Independenţă şi a concluziilor Academiei de Ştiinţe a Republicii
Moldova, definitiv şi ireversibil, că denumirea corectă a limbii de stat este
limba română. El a mai spus că cei care susţin că vorbesc limba
moldovenească nu fac decât să scindeze şi mai mult societatea.
Declaratiile au fost făcute într-un discurs susţinut la Academia de
Ştiinţe din Chişinău, cu ocazia Zilei Naţionale a Limbii Române.
