Jurnal românesc – 7.09.2016

Ministerul de Externe desfăşoară o campanie de informare despre
modalităţile de vot în străinătate, în Aeroportul Otopeni şi la punctele de
frontieră fiind distribuite pliante şi cereri de înscriere în Registrul
electoral. Ministerul colaborează intens în acest sens cu Poliţia de frontieră
– a precizat purtătorul de cuvânt al dipomaţiei de la Bucureşti, Ionuţ Vâlcu.
El a precizat că pliante şi cereri au fost distribuite şi de către ambasadele
şi consulatele României în străinătate. Îi îndemnăm pe românii care şi-au
stabilit reşedinţa în străinătate să se înscrie în Registrul electoral. Sunt
câţiva paşi foarte simpli pe care aceştia trebuie să îi facă – a mai spus
Vâlcu.

Bogdan Matei, 07.09.2016, 11:15

Ministerul de Externe desfăşoară o campanie de informare despre
modalităţile de vot în străinătate, în Aeroportul Otopeni şi la punctele de
frontieră fiind distribuite pliante şi cereri de înscriere în Registrul
electoral. Ministerul colaborează intens în acest sens cu Poliţia de frontieră
– a precizat purtătorul de cuvânt al dipomaţiei de la Bucureşti, Ionuţ Vâlcu.
El a precizat că pliante şi cereri au fost distribuite şi de către ambasadele
şi consulatele României în străinătate. Îi îndemnăm pe românii care şi-au
stabilit reşedinţa în străinătate să se înscrie în Registrul electoral. Sunt
câţiva paşi foarte simpli pe care aceştia trebuie să îi facă – a mai spus
Vâlcu.

Deputaţii au aprobat
simplificarea condiţiilor de călătorie în străinătate pentru minorii români. Exprimarea
unui singur acord al părinţilor pentru mai multe călătorii şi pe o perioadă de
până la 3 ani, fără menţionarea destinaţiilor, este principala noutate prevăzută
în proiectul ce modifică legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor
români. De asemenea, vor fi exceptaţi de la prezentarea acestui acord al
părinţilor minorii care au domiciliul sau reşedinţa în statul de destinaţie. Este
prevăzută şi eliminarea supralegalizării sau apostilării unor documente
eliberate de autorităţile străine.

Plenul Camerei
Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat şi un proiect de lege prin care 24
ianuarie, Ziua Unirii Principatelor, este declarată sărbătoare legală în care
nu se lucrează. Celelalte zile de sărbătoare în care nu se lucrează sunt: 1 şi
2 ianuarie, prima şi a doua zi de Paşti, 1 mai, prima şi a doua zi de Rusalii,
Adormirea Maicii Domnului, 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, 1 decembrie,
prima şi a doua zi de Crăciun, precum şi două zile pentru fiecare dintre cele
trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase
legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

Operatorii economici
furnizori de servicii de utilitate publică şi instituţiile publice care
încasează impozite, taxe şi amenzi sunt obligate să accepte încasări şi prin
intermediul cardurilor de credit şi debit – prevede noua lege privind
introducerea sistemelor moderne de plată, adoptată marţi de Senat. Legea va
intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.

Ambasada Statelor Unite în România, alături de Consiliile
Americane pentru Educaţie Internaţională şi de ministerul român al Educaţiei,
invită liceeni cu cetăţenie română să participe la programul FLEX. Finanţat de
Departamentul de Stat, acesta îşi propune să ofere liceenilor din România
ocazia de a trăi în cadrul unei familii americane şi de a studia într-un liceu
american pe parcursul anului academic 2017-2018. Participarea este gratuită.
Până acum, FLEX România a oferit burse pentru 24 de liceeni români, din mai
multe judeţe ale ţării, care se află în acest moment în state precum
Washington, Texas, Colorado, California sau Maine.

16 persoane şi-au anunţat, pana acum, intenţia de a participa la
alegerile prezidenţiale din 30 octombrie din Republica Moldova. Potrivit sondajelor,
citate de corespondenţii Radio România la Chişinău,niciun
candidat nu va obţine majoritatea voturilor din primul tur de scrutin. Favoriţi
la succesiunea actualului preşedinte, pro-occidentalul Nicolae Timofti, sunt
consideraţi şeful socialiştilor filoruşi, Igor Dodon, şi un virtual candidat
comun al formaţiunilor pro-europene – fostul ministru al Educaţiei, Maia Sandu,
care s-a remarcat prin reformele intreprinse în acest domeniu, sau fostul
militant civic Andrei Năstase, liderul proteste anticorupţie din toamna anului
trecut. Cetăţenii Republicii Moldova îşi pot alege din nou preşedintele prin
vot direct, dupa ce, din 2001, acesta a fost desemnat de Parlament. Pe 4
martie, Curtea Constituţională a dispus revenirea la alegerile directe.