Jurnal românesc – 30.11.2016
România trebuie să plătească peste 1,26
miliarde de euro, în 2017, către Uniunea Europeană şi Banca Mondială, din
împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor Ministerului de
Finante. Din această sumă, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital,
iar restul dobânzi şi comisioane. Peste 1,25 miliarde de euro urmează să fie
rambursate UE şi doar 9 milioane de euro Băncii Mondiale. În acest an, România
a plătit 113 milioane de euro către UE şi Banca Mondială, sub formă de dobânzi
şi comisioane. Cea mai mare
parte a sumei a fost rambursată tot către Uniunea Europeană. România mai are de
achitat, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către cele doua
instituţii.
Carmen Pelin, 30.11.2016, 14:40
România trebuie să plătească peste 1,26
miliarde de euro, în 2017, către Uniunea Europeană şi Banca Mondială, din
împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor Ministerului de
Finante. Din această sumă, 1,15 miliarde de euro reprezintă rate de capital,
iar restul dobânzi şi comisioane. Peste 1,25 miliarde de euro urmează să fie
rambursate UE şi doar 9 milioane de euro Băncii Mondiale. În acest an, România
a plătit 113 milioane de euro către UE şi Banca Mondială, sub formă de dobânzi
şi comisioane. Cea mai mare
parte a sumei a fost rambursată tot către Uniunea Europeană. România mai are de
achitat, până în 2023, peste 4,77 miliarde de euro către cele doua
instituţii.
Aproximativ 2,5 milioane de români au emigrat pe
perioadă îndelungată din ţară şi alţi circa 500.000 au plecat pe termen scurt
în alte ţări în ultimul deceniu. Potrivit Ziarului Financiar, mirajul
salariilor mari, dar şi lipsa locurilor de muncă din ţară au determinat
populaţia cu vârstă de muncă să părăsească ţara, iar consecinţele au fost atât
pozitive, cât şi negative. Printre efectele negative ale migraţiei sunt
amintite problemele legate de situaţia copiilor rămaşi singuri acasă pentru că
părinţii le-au plecat la muncă în străinătate sau creşterea numărului
divorţurilor în zonele în care s-au înregistrat plecări masive ale
locuitorilor. Ca efect pozitiv, de cealaltă parte, e menţionat faptul că, din
2006 până în 2015, românii din străinătate au trimis acasă peste 52 de miliarde
de euro, cu mult peste nivelul investiţiilor străine din aceeaşi perioadă (de
circa 41 de miliarde de euro în ultimii zece ani).
Delta Dunării, cu cele peste 5.400
specii de plante şi animale pe care le găzduieşte, este a treia zonă a planetei
în ceea ce priveşte diversitatea biologică după Marea Barieră de Corali şi
Arhipeleagul Galapagos. Delta Dunării are o suprafaţă de aproape 4.200 de km2
şi se întinde pe teritoriul a două ţări vecine, România (82%) şi Ucraina (18%),
fiind a treia deltă a Europei după Delta Volgăi şi Delta Kubanului. Rezervaţia
biosferei Delta Dunării a fost inclusă, la începutul anilor ’90, în patrimoniul
UNESCO.
Agenţia Naţională de Presă lansează miercuri, la
sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, primul Facebook Messenger
NewsBot din România – AGERPRES NewsBot, precum şi documentarul video
Tărâmul dintre ape, o poveste despre Delta Dunării. NewsBot,disponibil
începând cu data de 1 decembrie, îi ajută pe utilizatorii de Facebook să
identifice cele mai importante ştiri ale agenţiei româneşti într-un mod uşor,
interactiv şi practic. AGERPRES NewsBot este parte a proiectului AGERPRES
Innovation Lab, o iniţiativă a Agenţiei Naţionale de Presă care vizează
testarea şi implementarea celor mai noi tehnici de producţie şi distribuţie media
la nivel naţional şi internaţional.
Magiunul din prune Topoloveni
depăşeşte graniţele ţării şi ale Uniunii Europene şi arborează steagul României
la World Trade Centre în Dubai, unde va reprezenta cu mândrie tradiţia
gastronomică românească, în perioada 29 noiembrie – 1 decembrie, la expoziţia
internaţională Menope, cel mai amplu eveniment din Orientul Mijlociu dedicat
produselor organice. Magiunul de Topoloveni participă la această expoziţie ca
parte a programului de promovare cu fonduri europene ‘I love European Fine Foods’, care a fost accesat de Sonimpex
Topoloveni pentru primul produs românesc recunoscut la nivelul UE pentru
respectarea tradiţiei, pentru unicitate şi autenticitate, prin acordarea
Indicaţiei Geografice Protejate. Pe lângă această recunoaştere europeană a
calităţii, Magiunul din prune Topoloveni deţine şi o certificare HALAL, primită
de la Mufiatul Cultului Musulman în România, dar şi două din maximum trei stele
Michelin oferite de Institutul International pentru Gust şi Calitate din
Bruxelles.
