Jurnal românesc – 09.12.2016
Compania Naţională Poşta Română a precizat, vineri, într-un comunicat, că a predat către Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă 4.561 de plicuri conţinând voturile cetăţenilor din diaspora, înscrişi în Registrul Electronic, până în data de 08.12.2016, orele 24:00. Cele mai multe voturi provin din Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franţa (469) şi Republica Moldova (414). Cele mai multe trimiteri poştale conţinând documente necesare votului prin corespondenţă au plecat către Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) şi Marea Britanie (594). Pe 11 octombrie, Poşta Română arăta că alegătorilor care au optat să voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi expediate (cu confirmare de primire) următoarele documente necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant cu menţiunea votat, certificatul de alegător, buletinul de vot prin corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.
Leyla Cheamil, 09.12.2016, 12:16
Compania Naţională Poşta Română a precizat, vineri, într-un comunicat, că a predat către Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă 4.561 de plicuri conţinând voturile cetăţenilor din diaspora, înscrişi în Registrul Electronic, până în data de 08.12.2016, orele 24:00. Cele mai multe voturi provin din Spania (714), Germania (533), Marea Britanie (515), Franţa (469) şi Republica Moldova (414). Cele mai multe trimiteri poştale conţinând documente necesare votului prin corespondenţă au plecat către Spania (2.794), Italia (1.228), Republica Moldova (880), Germania (618) şi Marea Britanie (594). Pe 11 octombrie, Poşta Română arăta că alegătorilor care au optat să voteze prin corespondenţă şi s-au înscris în Registrul Electoral le vor fi expediate (cu confirmare de primire) următoarele documente necesare votării: un plic exterior autoadresat, un plic interior, un autocolant cu menţiunea votat, certificatul de alegător, buletinul de vot prin corespondenţă şi instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.
România are, pentru prima dată în istorie, o strategie de siguranţă rutieră pentru următorii 4 ani. Prezentate de ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, măsurile urmăresc reducerea numărului de accidente cu 50 de procente. România este, la nivelul Uniunii Europene, pe ultimul loc în ceea ce priveşte siguranţa rutieră. Statisticile îngrijoratoare arată că, în anul 2014, 1.818 persoane şi-au pierdut viaţa în urma unui eveniment rutier. Pe 2015, pe lista morţilor apar încă 75 de nume. Odată cu strategia, care a fost aprobata în octombie, autorităţile speră că, până în 2020, să reducă la jumătate numărul accidentelor rutiere. În noua strategie, intervenţia în cazul accidentelor devine o prioritate pentru autorităţi, care vor ca resursele existente să fie alocate mai bine printr-o coordonare mai eficientă a dispeceratelor de urgenţă. În plus, strategia de siguranţă rutieră aduce mai multe schimbări şi la nivelul pregătirii şoferilor. Astfel, permisul de conducere nu se va mai putea obţine fără absolvirea a minimum zece clase, examenul pentru permis va fi monitorizat video, conducerea preventivă va fi predată în şcolile de şoferi, iar în grădiniţe, şcoli şi facultăţi vor fi introduse ore de educaţie rutieră. Totodată, vor fi mai dese controalele medicale pentru şoferii în vârstă.
Statul va garanta în proporţie de maximum 50% valoarea creditelor acordate pentru achiziţia de locuinţe noi sau consolidate în cadrul programului guvernamental ”Prima casă”. Creditele pentru locuinţele care nu se încadrează în aceste categorii vor fi garantate de stat în proporţie de maximum 40%.În ambele cazuri, procentul de garantare este raportat exclusiv la creditul care se doreste a fi contractat prin Programul Prima casă. Noile reglementări au fost adoptate prin ordonanţă de urgenţă, pentru implementarea în regim de urgenţă, începând cu 1 ianuarie, a liniilor directoare şi a obiectivelor stabilite pentru următorii 5 ani în cadrul Strategiei programului ”Prima casă”. Pilonul principal este creşterea calităţii vieţii prin îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în România.
Cele mai recente rezultatele obţinute de România la testarea PISA realizată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată un uşor regres în ceea ce priveşte performanţa în domeniul educaţiei, comparativ cu punctajele obţinute la precedenta testare de acest fel care a avut loc în 2012. Scorul cel mai ridicat obţinut de elevii români a fost pe scala generală de Matematică, respectiv 444 de puncte, iar cel mai scăzut punctaj a fost înregistrat pe scala Citire/Lectură, cu 434 de puncte. În ceea ce priveşte locurile în clasamentul internaţional, România se clasează pe poziţia a 43-a la matematică şi pe locul al 46-lea la citire, respectiv locul 48 la ştiinţe.
