Jurnal românesc – 19.12.2016
Două sesiuni de training din cadrul proiectului „Digital Diaspora – parteneriat pentru construirea unei comunicări eficiente şi transparente” s-au desfăşurat săptămâna trecuta, la Roma şi Bruxelles. Au participat reprezentanţi ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare româneşti din Italia, Belgia şi Olanda, precum şi membri din comunităţile româneşti. Participanţii au discutat despre oportunităţile pe care le oferă mediul digital în sensul creşterii eficienţei comunicării atât la nivelul comunităţilor româneşti, cât şi în relaţie cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Au fost prezentate avantajele folosirii instrumentelor de comunicare digitală în vederea consolidării relaţiei dintre reprezentanţii instituţionali şi comunităţile din diaspora: platforme de comunicare, dezvoltarea de campanii online, realizarea de programe de sprijin pentru diaspora. De asemenea, pentru a înlesni schimbul de bune practici, în cadrul sesiunii de training au fost prezentate exemple de programe similare ale altor ministere de externe, dedicate stimulării contactelor profesionale cu comunităţile din diaspora, dar şi îmbunătăţirii comunicării în mediul online în domeniul consular.
Daniela Budu, 19.12.2016, 12:58
Două sesiuni de training din cadrul proiectului „Digital Diaspora – parteneriat pentru construirea unei comunicări eficiente şi transparente” s-au desfăşurat săptămâna trecuta, la Roma şi Bruxelles. Au participat reprezentanţi ai misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare româneşti din Italia, Belgia şi Olanda, precum şi membri din comunităţile româneşti. Participanţii au discutat despre oportunităţile pe care le oferă mediul digital în sensul creşterii eficienţei comunicării atât la nivelul comunităţilor româneşti, cât şi în relaţie cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Au fost prezentate avantajele folosirii instrumentelor de comunicare digitală în vederea consolidării relaţiei dintre reprezentanţii instituţionali şi comunităţile din diaspora: platforme de comunicare, dezvoltarea de campanii online, realizarea de programe de sprijin pentru diaspora. De asemenea, pentru a înlesni schimbul de bune practici, în cadrul sesiunii de training au fost prezentate exemple de programe similare ale altor ministere de externe, dedicate stimulării contactelor profesionale cu comunităţile din diaspora, dar şi îmbunătăţirii comunicării în mediul online în domeniul consular.
Românii din diaspora au fost, anul trecut, cei mai mari investitori în ţară, cu 1,74 miliarde de euro. România s-a situat, în 2015, pe a treia poziţie în UE la surplusul rezultat de pe urma transferurilor personale de fonduri, potrivit datelor publicate de Oficiul european de Statistică – Eurostat. România a fost devansată de Polonia, cu 2,97 miliarde de euro şi de Portugalia, cu 2,59 miliarde de euro. În România au intrat peste 1,6 miliarde de euro din spaţiul comunitar şi circa 540 de milioane de euro din ţările non-UE. Ieşirile de fonduri au fost de 429 de milioane de euro. În ceea ce priveşte statele membre, anul trecut, cele mai mari ieşiri de bani s-au înregistrat spre Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania – a mai anunţat Eurostat. Şi în 2014, România a ocupat tot a treia poziţie.
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF) a anunţat suplimentarea personalului până la capacitatea maximă pentru a fluidiza traficul în perioada Sărbătorilor la punctele de frontieră. Măsurile luate includ folosirea la maxim a capacităţii punctelor de trecere a frontierei pentru evitarea aglomerărilor. Anunţul a fost făcut într-un comunicat emis de IGPF, în care se menţionează că în cele mai aglomerate puncte de frontiere se vor utiliza toate arterele de control disponibile. Inspectoratul mai precizează că, zilnic, acţionează peste 3.000 de poliţişti la nivelul întregii frontiere, numărul urmând a fi suplimentat cu efective de rezervă şi intervenţie. Poliţia Română de Frontieră recomandă participanţilor la trafic tranzitarea tuturor punctelor de frontieră existente la graniţă, pentru a se preîntâmpina apariţia suprasolicitărilor din cauza numărului mare de călători într-un timp foarte scrut. Totodată, autorităţile recomandă aplicaţia on-line ce prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp.Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce ajută utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce înregistrează valori de trafic scăzute.
Începând de astăzi a fost repusă în circulaţie cursa aeriană Bucureşti-Chişinău, a companiei Air Moldova, de la Chişinău. Cursa va fi operată de şase ori pe săptămână, cu o aeronavă modernă care oferă 104 locuri la clasa Economy şi 5 locuri la clasa Business. Preţul unei călătorii tur de la Bucureşti va începe de la 70 de euro, al unei călătorii tur de la Chişinău, de la 60 de euro, iar o călătorie tur-retur, de la 109 euro, toate taxele fiind incluse în preţ. Până acum, cursa aeriană Bucureşti-Chişinău şi retur era efectuată doar de compania TAROM, la un preţ care pornea de la 131 de euro tur-retur.
